Directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și membru al Consiliului Suprem de Securitate, Iulian Groza, infirmă zvonurile precum că acesta ar fi candidatura guvernării pentru funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), după ce Alexandr Esaulenco și-a anunțat demisia ieri, 30 mai, iar șefa statului, a declarat că deja au un pretendent pentru suplinirea funcției vacante.

Iulian Groza afirmă că nu intenționează să plece de la șefia IPRE și nici din cea de membru a CSS, care „este la fel de importantă pentru securitatea statului”.

„Gluma se cam îngroașă. Nu obișnuiesc să confirm sau să infirm zvonuri. Dar având în vedere că am primit mai multe solicitări din partea colegilor din presă și felicitări anticipate de la colegi și prieteni, as vrea totuși să dezavuez acest hype, recunosc neașteptat și măgulitor pe-alocuri. Am aflat ca și mulți din dumneavoastră din presa pe surse cu privire la examinarea candidaturii mele pentru poziția de director al SIS. Sunt evident onorat de această atenție, dar nu planific sa-mi schimb jobul intr-un viitor apropiat. Am un mandat oferit de colegii mei din cadrul Institutul pentru Politici și Reforme Europene și avem o misiune la care contribuim, nu mai puțin importantă pentru securitatea națională, să promovăm prin tot ceea ce face echipa integrarea europeană a Republicii Moldova”, se arată în mesajul lui Groza.

Totodată, directorul IPRE și-a exprimat convingerea că, șefa statului, va propune un candidat pe măsura așteptărilor societății.

„Am toată încrederea ca dna Președintă va propune Parlamentului un candidat sau o candidată care va fi pe măsura așteptărilor societății, capabil(ă) să crească încrederea, rolul și eficiență acestei instituții în realizarea mandatului său de asigurare a securității naționale și ordinii constituționale. Vă cuprind și mult spor tuturor”, conchide Groza.

Amintim că, după anunțul Maiei Sandu că a fost identificat noul candidat pentru funcția de director al SIS, unele canale de Telegram au scris că ar fi vorba de Iulian Groza.

Precizăm că, cererea de demisie a lui Esaulenco a fost depusă deja la Parlament, iar motivul indicat ar fi „angajarea într-o altă funcție”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Esaulenco #candidat #demisie #Iulian Groza #SIS

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.