Directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandr Esaulenco, și-a depus demisia, iar cererea a fost deja expediată președintelui Parlamentului, Igor Grosu,

„În temeiul art. 13 alin. (1) din Legea nr. 753/1999 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, art. 22 alin. (3) din Legea nr. 164/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, solicit eliberarea din funcția de director al SIS, în baza cererii personale, în legătură cu trecerea la alt loc de muncă”, se arată în cerere, anunță Serviciul de presă al Parlamentului.

Cererea de demisie urmează a fi examinată în plenul Parlamentului.

Amintim că, Alexandr Esaulenco a fost numit în funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate de către Parlament la 25 iunie 2019, iar la 16 martie 2020, prin decretul preşedintelui Republicii Moldova i-a fost conferit gradul special de general-maior al Serviciului de Informaţii.

În perioada 1999 – 2019 a deţinut diverse funcţii în cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate, inclusiv și funcția de director adjunct al instituției, începând cu luna noiembrie 2018.

În anul 1999 a absolvit Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Facultatea de Drept, specialitatea Drept penal. S-a născut la 23 septembrie 1977, în orașul Chișinău. Este căsătorit și are trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Esaulenco #demisie #Igor Grosu #SIS

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.