Comisia Electorală Centrală (CEC) a expediat un demers în adresa Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru a investiga o presupusă finanțare externă și implicare a străinilor în campania electorală. Despre acest lucru anunță astăzi Alianța Unirea Românilor (AUR), care califică drept „tentativă de a utiliza resursele statului în scopul de a intimida un partid politic înscris în cursa electorală, cu scopul de a exclude din buletinul de vot”.

Potrivit AUR, anterior, au mai fost și alte semnale despre faptul că mai mulți membri, dar și autocarul AUR au fost filați în mod vizibil cu scopul de a fi intimidați, însă atât CEC, SIS, cât și alte instituții ale statului au ignorat aceste denunțuri.

„Cu toții am sperat că va fi altfel după alegerile prezidențiale, am constat că nu va fi așa și tocmai de aceea am intrat în această competiție electorală. Aceste documente arată în mod clar că SIS-ul este utilizat în scopuri politice și este subordonat președintelui, care a promis partenerilor occidentali că va respecta principiile statelor democratice și nu se va implica în campania electorală în favoarea unui partid. Demersul CEC-ului în adresa SIS arată implicarea în cursa electorală și suspectăm faptul că se încearcă scoaterea premeditată a AUR din competiția electorală, având în vedere faptul că la momentul de față cifrele arată că vom trece pragul electoral”, au declarat reprezentanții AUR.

Alianța pentru Unirea Românilor a sesizat instituțiile internaționale și misiunile diplomatice acreditate în Republica Moldova cu privire la această sesizare făcută de CEC către SIS.

Drept urmare, AUR a organizat o acțiune de protest în fața sediului SIS, unde președintele Alianței, Vlad Bilețchi, a solicitat audiență de urgență la directorul SIS, Alexandru Esaulenco.

Candidatul de pe lista AUR, Valeriu Munteanu, a declarat că SIS i-ar fi filat cum aceștia stau la terasă cu unii cetățeni din România, fapt ce Serviciul de Informații și Securitate ar fi întocmit un raport prin care solicită examinarea acestor fapte ca niște „consultări politice din exterior în campania electorală”.

#AUR #CEC #protest #SIS

Criză de finanțare la ONU. 8,3 milioane de refugiați și persoane strămutate forțat riscă să rămână fără acces la servicii de asistență în acest an, avertizează Agenția ONU pentru Refugiați, UNHCR. Organizația se confruntă cu una dintre cele mai severe crize financiare din istoria sa, după reducerea finanțărilor din partea Statelor Unite și a altor donatori.

Potrivit unui nou raport al UNHCR, agenția are în prezent un deficit de finanțare de 5,789 miliarde de dolari. Fondurile disponibile au scăzut cu 24% între 2024 și 2025, iar în iulie 2026 UNHCR primise doar 32% din cele 8,505 miliarde de dolari necesare pentru activitatea din acest an, relatează Reuters.

În același timp, numărul persoanelor strămutate forțat și al celor fără cetățenie rămâne aproape de niveluri record. UNHCR estimează că populația aflată sub mandatul său va ajunge la 131,2 milioane de persoane până la sfârșitul anului, față de 129,4 milioane la sfârșitul lui 2025.

Agenția avertizează că reducerea finanțării afectează deja programele de înregistrare a refugiaților, protecția copiilor și serviciile pentru supraviețuitoarele violenței bazate pe gen.

În Ciad, unde au ajuns numeroși refugiați din cauza războiului din Sudan, aproximativ 319.000 de persoane se confruntă cu întârzieri în procesul de înregistrare, iar aproximativ 200.000 de femei și fete riscă să piardă accesul la spații sigure și programe de prevenție.

În Sudan, unde ONU descrie situația drept cea mai gravă criză de strămutare din lume, aproximativ 140.000 de refugiați și solicitanți de azil nu erau înregistrați până la jumătatea anului. Activitățile de înregistrare au fost suspendate în primele cinci luni din 2026.

Probleme sunt raportate și în Afganistan, unde sprijinul financiar pentru persoanele care se întorc în țară a fost redus de la 375 la 170 de dolari pentru fiecare persoană. Numai în acest an, peste un milion de oameni au revenit în Afganistan din țările vecine, inclusiv Iran și Pakistan.

UNHCR spune că a luat deja măsuri drastice pentru reducerea cheltuielilor. Agenția și-a redus personalul cu 33% în 2025, a închis birouri în 140 de locații și și-a oprit operațiunile în 15 țări, comparativ cu 2024.

Organizația avertizează și asupra creșterii ponderii finanțărilor destinate unor proiecte strict determinate. Acestea reprezintă în prezent 51% din fondurile primite, față de 19% în urmă cu cinci ani. Potrivit UNHCR, această situație limitează capacitatea agenției de a redirecționa rapid banii către cele mai urgente crize.