Guvernul Republicii Moldova a fost avizat de către CtEDO să furnizeze informații cu privire la asigurarea accesului unei persoane lipsite prin instanță de judecată în anul 2002 de capacitatea juridică, pentru a obține o decizie de contestare a drepturilor și obligațiilor sale civile.
De asemenea, Guvernul trebuie să se expună asupra faptului discriminării reclamantei, contrar prevederilor articolului 14 împreună cu articolul 8 din Convenție.
Potrivit Promo-LEX, la data de 23 mai curent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a comunicat Guvernului Republicii Moldova un nou caz de încălcare a drepturilor omului. Cererea vizează imposibilitatea reclamantei de a introduce o acțiune în justiție pentru redobândirea capacității sale juridice.
Conform istoriei cauzei, la sfârșitul anilor 90, reclamanta s-a îmbolnăvit de o maladie psihică cronică. După apariția maladiei, soțul acesteia a divorțat de reclamantă, iar în anul 2002 a depus o cerere la judecătoria Botanica, pentru a o lipsi de reclamantă de capacitatea juridică. La 22 noiembrie 2002, judecătoria Botanica a admis acțiunea soțului și a lipsit reclamanta de capacitatea de exercițiu. Reclamanta nu a fost informată despre hotărârea emisă și nici nu a primit o copie a acesteia. Astfel, ea nu a avut posibilitatea de a contesta hotărârea.
Ulterior, prin decizia din 17 decembrie 2010, Pretura Sectorului Botanica a atribuit reclamantei un tutore, care a plasat-o într-un centru psihoneurologic. Pe parcursul acțiunii tutelei, tutorele nu și-a manifestat interesul față de reclamantă. Obligațiile stabilite de Codul Civil, privind asigurarea realizării intereselor persoanei aflate sub tutelă nu au fost realizate efectiv, iar reclamanta a fost lăsată în grija internatului psihoneurologic, fiind incapabilă să-și apere drepturile și interesele, susține avocatul reclamante, Dumitru Sliusarenco, asigurat de Promo-LEX.
În anul 2015, avocatul Promo-LEX, a înaintat o cerere de chemare în judecată în interesul reclamantei, privind revizuirea capacității juridice și declararea capacității depline a reclamantei. Printr-o hotărâre definitivă a Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2015, judecătorii au refuzat să examineze acțiunea pe motiv că mandatul dat avocatului de către reclamantă nu era valabil, deoarece era semnat de o persoană în incapacitate de exercițiu.
Invocând articolul 6 din Convenție, reclamanta s-a plâns în fața Înaltei Curți, că imposibilitatea de a porni o acțiune cu privire la capacitatea sa juridică, i-a încălcat dreptul de acces la o instanță. Ea susține, de asemenea, că lipsa sa totală de capacitate de exercițiu, combinată cu plasarea sub tutelă și internarea ei, a constituit o discriminare pe baza stării sale de sănătate mintală, contrar articolului 14 din Convenție împreună cu articolul 8 din Convenție.
Avocatul Promo-LEX susține că, practicile de limitare și lipsire de capacitate juridică au cel mai des efecte distructive asupra întregii vieți a persoanei vizate. Aceste efecte includ izolare socială, distrugerea relațiilor personale și de familie, pierderea proprietății sau altor bunuri materiale, interdicția de a lua propriile decizii, iar uneori chiar abuzuri în instituțiile rezidențiale și expunerea la tratamente inumane.
