Rabinul-șef al Moscovei, Pinchas Goldschmidt, a fugit din Rusia din cauza presiunilor la care era supus pentru a sprijini campania militară, a declarat marți nora acestuia.

Avital Chizhik-Goldschmidt, jurnalistă, soția fiului lui Goldschmidt, Beniamin, a scris pe Twitter că acesta „a refuzat” să susțină războiul, relatează The Moscow Times.

Rabinul și soția sa, Dara Goldschmidt, au mers în luna martie în Ungaria pentru a aduna fonduri pentru refugiații ucraineni, apoi s-au dus în Israel.

„Acum sunt în exil, departe de comunitatea pe care o iubesc, au construit-o și în care și-au crescut copiii, în care au trăit peste 33 de ani”, a spus Chizhik-Goldschmidt.

Rabinul Goldschmidt a spus la începutul lunii mai că a plecat în Israel din cauza stării de sănătate a tatălui lui și a mai precizat că nu știe când se va întoarce în Rusia.

Goldshcmidt, care s-a născut în Elveția, a declarat pentru publicația britanică The Times că a fost sfătuit să nu mai revină la Moscova pentru moment. Rabinul a spus că nu va mai condamna public invazia din Ucraina pentru a asigura „supraviețuirea” comunității evreiești din Rusia, care numără 500.000 de persoane.

Rabinii-șefi din Israel i-au îndemnat pe liderii comunităților evreiești ruse să respecte autoritatea lui Goldschmidt, chiar dacă el lipsește deocamdată din Rusia, potrivit Jerusalem Post.

„Instanța rabinică pe care a condus-o continuă să funcționeze sub îndrumarea lui și oferă susținerea celor care au nevoie”, au transmis rabinii.

Goldschmidt a fost reales ca rabin-șef în capitala Rusiei săptămâna aceasta pentru încă un mandat de șapte ani, în ciuda exilului său autoimpus.

Un purtător de cuvânt al rabinului-șef al Rusiei, Berel Lazar, care a criticat și el invazia Ucrainei, a spus că nu are nicio cunoștintă de vreo presiune asupra liderilor evrei pentru a susține războiul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#evadare #Rabin-șef #razboi #Rusia #Ucraina

România a reușit să răspundă asertiv, nu doar defensiv, în fața provocărilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat ministra interimară al Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române. Țoiu a subliniat că România avansează proiectele de conectivitate energetică cu R. Moldova și Ucraina și a preluat președinția a două formate regionale pentru a sprijini procesul de aderare la UE a țărilor vecine, inclusiv a Republicii Moldova.

„Poate lucrul cel mai important pe care vreau să-l spun despre ultimul an și despre anii care urmează este că această instabilitate în relațiile internaționale nu este temporară. Lecția pe care am învățat-o este că în fața acestor furtuni, miza nu este să ne adăpostim, ci să înaintăm. România, în fața celor mai mari provocări la care a făcut față de la Revoluție încoace, a reușit să răspundă nu doar defensiv, ci asertiv, asigurându-se că agenda proprie este prezentată, tratată și negociată ca prioritate în toate formatele în care facem parte”, a afirmat Oana Țoiu la evenimentul din 31 august, transmite Moldova1.

Oficiala a deschis discuțiile despre prioritățile diplomatice ale României cu componenta de securitate, calificând-o drept tema care a dominat agenda ultimilor ani și, în special, în 2026. România a înregistrat cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul flanc estic al NATO, iar MAE a trebuit să privească deschis aceste riscuri și să ia decizii concrete.

„Nu putem să discutăm despre prioritățile politice externe ale României fără să ne axăm pe componenta de securitate, pentru că a fost componenta care a dominat agenda ultimilor ani și, în special, agenda ultimului an. Cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul flanc estic. Am reușit să ne uităm deschis la aceste riscuri și la frecvența lor crescută, la efectele negative de securitate generate asupra României de războiul de agresiune ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei și să luăm deciziile și măsurile necesare”, a declarat Țoiu.

Una dintre măsurile concrete adoptate a fost introducerea în Codul penal a unor pedepse mai dure, inclusiv cu închisoarea, pentru cei care se organizează să eludeze sancțiunile impuse Federației Ruse. Ministra a explicat că profitul generat ilegal pe teritoriul României nu poate deveni sursă de finanțare pentru armamentul folosit într-un război care generează riscuri de securitate și victime civile în Ucraina.

România și-a reafirmat angajamentul față de Ucraina și față de procesul de pace, Țoiu subliniind că țara va continua să fie alături de vecinul său în atingerea unei păci sustenabile. Ministrul a marcat și un moment simbolic important: pe 31 august, pentru prima dată în istorie, Ziua Limbii Române este celebrată în Ucraina, la Cernăuți, Odesa și în alte comunități românofone.

„Chiar astăzi se celebrează pentru prima dată în istorie Ziua Limbii Române în Ucraina, pe 31 august. Atât la Cernăuți, cât și la Odesa, cât și în celelalte comunități au avut loc evenimente pentru a celebra asta. Este promisiunea pe care am făcut-o la începutul verii trecute, la Cernăuți, când am invitat și pe ministrul de externe al Ucrainei, prima dată când ministrul de externe a ajuns la Cernăuți”, a spus Țoiu.

Ea a adăugat că evenimentul este rezultatul unui efort consolidat de mai mulți ani, finalizat prin parteneriatul strategic semnat de președinții celor două țări.