Kievul şi-a epuizat tot armamentul de fabricație rusă şi sovietică şi depinde de-acum exclusiv de armamentul care-i este furnizat de aliații săi străini – şi anume artilerie occidentală, trag un semnal de alarmă mai multe surse militare americane, relatează AFP.

Adjunctul directorului serviciilor militare ucrainene de informații Vadim Skibiţki declară cotidianului britanic The Guardian că Ucraina trage 5.000-6.000 de obuze de artilerie pe zi – de la începutul războiului.

„Este un război al artileriei acum (…), iar noi pierdem în domeniul artileriei. Ucraina deţine o piesă de artilerie la 10-15 piese ruseşti. Totul depinde acum de ceea ce Occidentul ne dă”, subliniază adjunctul directorului serviciilor militare ucrainene de informaţii.

Occidentul s-a mobilizat, încă de la lansarea invaziei ruse, la 24 februarie, să susțină Kievul, care cerea armament şi muniție, însă a evitat, cu orice preţ, să treacă la vreo acţiune care să fie considerată o provocare la adresa Rusiei, de frică să nu se extindă războiul în afara Ucrainei.

Occidentalilor le este frică, de asemenea, ca armamentul lor de vârf să nu ajungă pe mâna armatei ruse.

Ei s-au adresat, astfel, țarilor din fostul bloc sovietic, care dispun în continuare de muniție sovietică, în vederea înlocuirii celei pe care armata ucraineană a tras-o împotriva armatei ruse. Însă aceste stocuri s-au epuizat, iar arsenalul european de fabricație rusă „a dispărut de pe suprafața pământului”, declară AFP un oficial militar.

Acesta este motivul pentru care Statele Unite şi alţi aliaţi din cadrul NATO au decis să înfrunte riscurile unei extinderi a conflictului sau „scurgeri” de tehnologie.

Washingtonul a început să livreze Kievului echipament greu, de exemplu obuziere Howitzer, inițial, iar apoi echipament de vârf, de exemplu lansatoare de rachetă de tip HIMARS, piese de artilerie de înaltă precizie şi cu o rază de acțiune superioară celor ale armatei ruse.

Aliații încearcă să-şi coordoneze asistența militară acordată Ucrainei şi să se sincronizeze, astfel încât forțele ucrainene să primească un „flux continuu de muniție”, însă şi piese de schimb pentru armament ușor, declară alt oficial american.

Acesta este obiectivul afișat al Grupului de Contact pentru Ucraina, înființat de către secretarul american al Apărării Lloyd Austin, a cărui primă reuniune a avut loc în aprilie, în prezența a 40 de ţări, la Ramstein, în Germania.

În urma unei a doua reuniuni virtuale, în mai, aliații şi Ucraina urmează să se reunească la 15 iunie, la Bruxelles.

Armamentul occidental pare să sosească „cu pipeta” în Ucraina, din cauză că aliații vor să se asigure că Kievul este capabil să-l absoarbă în securitate şi să limiteze riscul bombardării stocurilor de muniție.

Statele Unite îşi trimit, astfel, asistența militară în tranșe, iar ultima, în valoare de 700 de milioane de dolari, a fost anunțată la 1 iunie şi includea patru sisteme de artilerie de tip HIMARS, dar şi 1.000 de rachete antitanc de tip Javelin suplimentare şi patru elicoptere de tip Mi-17, 15.000 de obuze de Howitzer, 15 blindate ușoare şi alte tipuri de muniție de diverse calibre.

„Încercăm să menținem un flux constant”, delară al doilea oficial militar.

Întrebat despre numărul mic de HIMARS; în timp ce ucrainenii par în dificultate în Donbas, şeful Statului Major american, generalul Mark Milley a răsuns miercuri că Statele Unite vor să se asigure că militarii ucraineni stăpânesc bine aceste sisteme înainte să trimită mai multe.

„HIMARS este un sistem „sofisticat” şi „aceşti băieţi trebuie certificaţi, trebuie să ne asigurăm că ştiu cum să folosească aceste sisteme în mod corect”, a subliniat americanul cu cel mai mare grad militar.

Pentru Washington, această primă livrare este un test, pentru a se asigura că tehnologia HIMARS nu ajunge pe mâna inamicului şi că ucrainenii folosesc cu folos acest material extrem de scump şi sensibil.

Însă acest lucru nu a împiedicat Pentagonul să pregătească viitoarea tranșă de ajutor militar.

Sisteme HIMARS suplimentare şi muniția aferentă au fost poziționate, deja, în Germania, şi urmează să fie trimise în Ucraina, în cazul în care experiența cu primele patru exemplare se dovedește pozitivă, declară altă sursă militară americană.

În schimb, Washingtonul a exclus să livreze Kievului dorne de luptă cu rază lungă de acțiune, de exemplu de tip „Grey Eagle”, cu o rază de acțiune de 300 de kilometri, suficientă pentru a lovi un oraş rusesc mare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arme și muniții #livrari #state #Ucraina

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.