Regatul Unit a anunţat joi că ar putea trimite mai mulţi militari în Estonia şi este gata să comande o brigadă în această ţară, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

La rândul său, Germania făcuse un anunţ similar referitor la Lituania, iar aceste anunturi intervin înaintea summitului NATO care urmează să decidă, în 28-30 iunie, la Madrid, asupra desfăşurării de noi trupe pe flancul estic al Alianţei, ca reacţie la invazia rusă în Ucraina.

Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat presei, la Bruxelles, că Londra ar putea transforma două grupuri de luptă din Estonia într-o unitate mai mare, cu întăriri importante în rezervă în Regatul Unit.

„Cred că veţi vedea că vom face din ele o brigadă avansată, cu un stat-major permanent, (comandat de un general) de o stea, ceea ce înseamnă pur şi simplu că este mult mai uşor să permitem formarea rapidă a unei brigăzi complete”, a arătat el.

Înfiinţarea unor brigăzi – mari unităţi cu efective de 3.000 până la 5.000 de militari – ar întări semnificativ prezenţa NATO în ţările baltice. Cele trei foste republici sovietice – Estonia, Letonia şi Lituania – sunt considerate mai vulnerabile la un atac din partea Rusiei după invadarea Ucrainei, arată Reuters.

Înainte de războiul din Ucraina, NATO avea în cele trei state baltice doar batalioane de câte aproximativ 1000 de militari. La Tallin, Riga şi Vilnius se doreşte însă consolidarea prezenţei aliate la un nivel de până la zece ori mai ridicat decât cel anterior invaziei.

Ministrul leton al apărării, Artis Pabriks, a cerut forţe NATO mai mari şi a avertizat că orice semn de slăbiciune, fie în Ucraina, fie pe teritoriul aliat ar încuraja Rusia. „Ucraina trebuie să învingă, este foarte simplu, iar Rusia trebuie să piardă, nu există altă cale de ieşire”, a declarat el reporterilor. „Altfel, vom invita pur şi simplu din nou (…) unele activităţi ruseşti în următorii ani şi nu dorim asta, deoarece, statele baltice au plătit nota pentru ceilalţi şi nu suntem dispuşi să mai facem asta”, a avertizat el.

Poziţia Letoniei este similară cu a Estoniei şi a Lituaniei, precizează Reuters.

După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie, NATO a trimis mai multe trupe, nave şi avioane de luptă pe flancul estic, în special în ţările baltice, şi a plasat sub comandă aliată directă circa 40.000 de militari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Germania #militari #Mr. Britanie #NATO #razboi #Rusia #unități militare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.