Pe 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a anunțat începerea unei operațiuni speciale de „demilitarizare” și „denazificare” a Ucrainei, mai exact a unui război. Ce se întâmplă în a 116-a zi?

Rachetele Kalibr au fost lovite la postul de comandă al trupelor ucrainene de lângă satul Shirokaya Dacha din regiunea Dnipropetrovsk, drept urmare, peste 50 de generali și ofițeri ai Forțelor Armate ale Ucrainei au fost distruși, inclusiv Statul Major General, trupele Kakhovka, trupe și formațiuni de asalt aerian care operează pe direcțiile Nikolaev și Zaporojie.

Lovitura sistemului de rachete tactice Iskander pe teritoriul Uzinei de reparare a tancurilor Harkov a distrus două lansatoare ale sistemului de rachete cu lansare multiplă Uragan.

În regiunea Chervonnaya Dolina din regiunea Nikolaev, un avion Su-25 al Forțelor Aeriene Ucrainene a fost doborât. Tot în timpul zilei au fost doborâte 8 drone și au fost interceptate trei rachete Tochka-U.

În districtul Novomoskovsky din regiunea Dnepropetrovsk, unde continuă eliminarea unui incendiu la un depozit de petrol, un rezervor de combustibil a explodat. Acest lucru a fost anunțat de președintele OVA Dnepropetrovsk Valentin Reznichenko.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 19 iunie, invadatorii ruși au lansat două atacuri cu rachete asupra regiunii Odessa. Acest lucru a fost anunțat de speakerul Administrației Militare Regionale Odesa, Serghei Bratchuk.

Amintim că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut că războiul din Ucraina ar putea dura ani de zile. El a adăugat că alianța nu ar trebui să-și retragă sprijinul pentru Ucraina, în ciuda costurilor mari. Livrările suplimentare de arme cresc șansele Kievului de a recâștiga controlul asupra Donbass, a spus Stoltenberg.

#front #razboi #Ucraina

Premierul Vasile Tofan s-a întâlnit astăzi, 22 octombrie, cu echipa de experți a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Alina Iancu, care se află în Republica Moldova, în perioada 21-28 octombrie, într-o vizită de lucru.

Discuțiile s-au axat pe evoluțiile economice recente, perspectivele macroeconomice și prioritățile de politici economice ale Guvernului. Totodată, au fost abordate subiecte ce țin de politica fiscal-bugetară, gestionarea finanțelor publice, reformele structurale, situația din sectorul energetic și măsurile de protecție socială, precum și stimularea creșterii economice și atragerea investițiilor.

Șeful Executivului a reiterat angajamentul Guvernului de a promova politici economice responsabile, orientate spre asigurarea stabilității macroeconomice, consolidarea sustenabilității finanțelor publice și crearea unui mediu favorabil dezvoltării economice.

„Mizăm pe o creștere economică durabilă, bazată pe investiții, eliminarea barierelor din calea afacerilor, stimularea antreprenoriatului și a concurenței, creșterea productivității și eficientizarea întreprinderilor de stat, inclusiv prin privatizare acolo unde este oportun. Nu pe o creștere alimentată preponderent de cheltuieli bugetare nesustenabile. Disciplina fiscală și dezvoltarea economică trebuie să meargă mână în mână”, a spus prim-ministrul.

La rândul său, șefa misiunii FMI, Alina Iancu, a subliniat interesul pentru aprofundarea discuțiilor privind prioritățile economice și agenda de reforme.

„Ne bucurăm să avem această oportunitate de dialog cu noul Guvern, să discutăm prioritățile de politici economice și reformele, precum și modul în care FMI poate oferi sprijin în continuare”.

De asemenea, părțile au convenit să mențină un dialog deschis și constructiv, inclusiv prin valorificarea expertizei FMI în domeniile prioritare pentru dezvoltarea economică a țării noastre.