Georgienii pregătesc demonstrații ample, luni, 20 iunie menite să sprijine aderarea ţării la Uniunea Europeană, după ce Comisia Europeană a recomandat Georgiei să aştepte înainte de a-i acorda statutul de candidat, deși în cazul Republicii Moldova și Ucraina a recomandat Consiliului European să susțină cererile de oferire a statutului de state candidate, cu anumite condiționalități.

Mai multe organizații georgiene au făcut apel, într-un comunicat de presă, la un „marş pentru Europa” luni seară, la Tbilisi, cu scopul de a „demonstra angajamentul poporului georgian faţă de alegerea sa europeană şi faţă de valorile occidentale”.

„Europa este o alegere şi o aspiraţie istorică pentru georgieni, pentru care toate generaţiile au făcut sacrificii. Libertatea, pacea, dezvoltarea economică durabilă, protecţia drepturilor omului şi justiţia sunt valori care ne unesc pe toţi şi care ar fi garantate prin integrarea în Uniunea Europeană”, au spus organizatorii în declaraţie.

Manifestaţiile îşi propun să trimită un semnal către Bruxelles, deoarece liderii UE vor discuta dacă să acorde sau nu statutul de candidat oficial Georgiei, precum şi Ucrainei şi Republicii Moldova în cursul acestei săptămâni.

Dacă Comisia Europeană a recomandat ca Ucraina şi Republica Moldova să primească statutul de candidat, în cazul Georgiei a precizat că trebuie mai întâi să efectueze reforme, în special politice, înainte de a putea revendica acest statut.

Executivul UE a recomandat ca Georgiei să i se „ofere perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene”, situaţie care însă nu are valoare juridică.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că „depinde de Georgia dacă o să accelereze (reformele) şi să se îndrepte către această uşă deschisă”.

Partidul Visului Georgian, aflat la putere la Tbilisi, s-a declarat „fericit” să aibă o „foaie concretă de parcurs”, însă „regretă” faptul că Comisia nu sprijină în prezent statutul de candidat.

În ultimii ani, Guvernul georgian a fost criticat din ce în ce mai mult cu privire la încălcarea drepturilor omului, ONG-urile exprimându-şi îngrijorarea cu privire la declinul libertăţii de exprimare.

Amintim că, la 17 iunie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să susțină cererea de obținere a statutului de stat candidat de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și Ucrainei, pe când în cazul Georgiei a venit cu recomandarea de a înfăptui reforme politice, iar ulterior solicitarea va trece în faza examinării.

Președinta țării, Maia Sandu a salutat această decizie, afirmând că „mizează că pe faptul că, la reuniunea din 23-24 iunie a Consiliului European, statele membre ale UE vor sprijini recomandarea Comisiei Europene și vor acorda țării noastre statutul de țară candidată”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cerere de aderare #Georgia #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.