UE trebuie să fie capabilă să reacționeze mai repede la evoluțiile geopolitice și trebuie să pună capăt cerinței de unanimitate în deciziile de politică externă, a declarat luni președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de POLITICO.

„În afacerile externe, trebuie să trecem cu adevărat la votul cu majoritate calificată”, a declarat von der Leyen într-un interviu acordat înainte de summitul Consiliului European care se desfășoară în această săptămână și în care se așteaptă ca șefii de stat și de guvern să acorde statutul oficial de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.

Von der Leyen a fost întrebată de jurnaliștii POLITICO dacă și cum ar putea fi nevoită UE să își schimbe procesul decizional, care necesită adesea unanimitate, pentru a se adapta la potențialele noi țări membre, inclusiv Ucraina și Moldova, dar și națiunile din Balcanii de Vest: Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

În trecut, UE s-a confruntat cu întârzieri dureroase și jenante în ceea ce privește luarea deciziilor majore din cauza opoziției unei singure țări membre. Uneori, această opoziție nici măcar nu se referea la problema imediată din discuție, ci la un efort de a folosi cerința de unanimitate ca pârghie pentru a forța luarea unei decizii pe un alt subiect. Într-un caz, Cipru a amânat luni de zile sancțiunile UE împotriva Belarusului din cauza preocupărilor din Nicosia cu privire la probleme legate de Turcia.

În răspunsul său, von der Leyen a recunoscut că o astfel de schimbare majoră în procesul decizional al UE, chiar și numai în ceea ce privește politica externă, ar fi dificil de realizat. Cât despre modificarea cerinței de unanimitate în alte domenii, președintele a spus că este imposibil să dea un răspuns scurt. Dar în cazul afacerilor externe, von der Leyen a spus că a ajuns la o concluzie personală fermă că cerința unanimității nu este sustenabilă.

„În ceea ce privește afacerile externe, sunt profund convinsă că nu este sustenabil, că Uniunea Europeană nu este capabilă să ia o poziție din cauza unui blocaj în dosare critice”, a spus ea. „Iar viteza cu care se întâmplă lucrurile… lumea vrea să audă vocea europeană”, a continuat von der Leyen. „Viteza este prea mare pentru a nu fi auzită și văzută în mod constant din cauza blocării unuia. Prin urmare, acolo sunt cu adevărat convinsă că avem nevoie de votul cu majoritate calificată.”

În interviu, von der Leyen a declarat că se așteaptă ca cei 27 de șefi de stat și de guvern să adopte recomandarea Comisiei privind statutul de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #politica externa #UE #unanimitate #Ursula von der Leyen

Președintele rus Vladimir Putin îl primește sâmbătă, la Kremlin, pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko, într-o întâlnire dedicată unor subiecte de securitate considerate deosebit de importante. Vizita are loc într-un moment în care Belarusul își intensifică exercițiile și verificările privind capacitatea de luptă a armatei.

Lukașenko a declarat înainte de plecarea spre Rusia că vizita sa are ca obiectiv discutarea unor chestiuni de importanță majoră, care nu pot fi soluționate la nivelul unor delegații mai mici. Întâlnirea are loc după ce liderul de la Minsk a ordonat o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate belaruse. Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, una dintre brigăzi urmează să părăsească baza permanentă și să primească noi misiuni.

În același timp, la Kiev cresc îngrijorările privind eventuale noi mobilizări în Rusia. Serviciile secrete ucrainene susțin că Moscova ar intenționa să recruteze 300.000 de militari în acest an și încă 300.000 în 2027, pe fondul pierderilor de pe frontul din Ucraina și al scăderii numărului de voluntari. Potrivit estimărilor Kievului, un eventual anunț privind mobilizarea ar putea fi făcut după alegerile din septembrie.

Belarus își consolidează capacitățile militare

În august, Belarusul a anunțat și formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea frontierei cu Ucraina, în regiunea Gomel. Evoluțiile militare de la Minsk au alimentat speculațiile privind posibilitatea implicării mai directe a Belarusului în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Anterior, The Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu situația, a relatat că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit publicației, Rusia ar fi dorit inclusiv să folosească teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva statelor NATO din vecinătate, inclusiv pentru lansarea unor drone.

Aceste informații nu înseamnă însă că un atac asupra NATO este iminent. Ele reflectă temeri și evaluări privind posibile scenarii militare, într-un context regional tot mai tensionat.

Președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe Lukașenko, într-o convorbire telefonică, să nu implice Belarusul în război. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția asupra dezvoltării infrastructurii militare belaruse de-a lungul frontierei cu Ucraina, despre care spune că ar putea fi utilizată într-o eventuală agresiune.