Liderii UE au dezbătut la Bruxelles recomandarea oferită de Comisia Europeană privind acordarea statutului de țări candidate la aderarea pentru Republica Moldova și Ucraina. Conform unui proiect de decizie la care face referire euractiv.com, pentru cele două state vor exista acorduri separate.

Oficialii au discutat marți subiectul și au elaborat proiectul de concluzii. „Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în document, potrivit jurnaliștilor.

Șefii de stat din comunitatea europeană urmează să decidă condiționalitățile care se vor impune pentru acordarea statutului. Totodată, ar putea fi reafirmate recomandările oferite Georgiei de către Comisia Europeană, iar un raport al implementării lor este așteptat la sfârșitul anului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După câteva zile de discuții interne ale liderilor UE, euractiv.com estimează ca 27 de state membre vor susține unanim acordarea statutului de țări candidate pentru Moldova și Ucraina pe 23 iunie, așa cum a recomandat și Comisia Europeană pe 17 iunie. Atunci s-a sugerat ca Georgia să nu primească statutul, iar guvernării de la Tbilisi i s-a transmis să consolideze reformele.

Amintim că Ucraina, Georgia și Republica Moldova au depus cererile de aderarea la UE după ce Putin a demarat invazia rusă în țara vecină. În context, Franța a propus crearea Comunității Politice Europene, care să aibă proceduri simplificate de integrare, iar Marea Britanie a propus o inițiativă similară, dorind să fie în fruntea eventualei organizații internaționale.

#acorduri separate #aderare la UE #Consiliul European #intergrare europeană #Moldova #țara candidată #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.