În urmă cu câțiva ani, la Bruxelles, în timp ce negociam ceea ce va deveni Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu UE, am sugerat factorilor de decizie să nu aștepte să izbucnească un război înainte de a da regiunii semnal clar privind aderarea. Asta a fost înainte de 2014 și, din păcate, ezitarea ulterioară din partea Europei nu a trecut neobservată de Vladimir Putin, care de atunci a lansat de două ori ostilități neprovocate împotriva țării vecine, Ucraina.

În această săptămână, liderii UE au șansa să reafirme recomandarea oficială a Comisiei Europene și să înceapă fără întârziere procesul de aderare a Republicii Moldova.

Invazia rusă a Ucrainei s-a auzit pe străzile capitalei Chișinău și, în lunile următoare, aproape jumătate de milion de refugiați au trecut prin teritoriu.

Aproximativ o sută de mii au rămas, bunăstarea lor asigurată datorită unei colaborări concertate a statului cu societatea civilă cetățenii de rând. Mulți au găzduit refugiați în propriile lor case modeste – un efort impresionant pentru o țară de mărimea și oportunitățile Moldovei și unul care a câștigat laude internaționale.

Pe lângă această situație umanitară fără precedent, Moldova se confruntă cu provocări pe mai multe fronturi: inflație în creștere, perturbarea comerțului, o campanie de propagandă rusă în curs și chiar încercări violente de a reaprinde conflictul în regiunea separatistă a Transnistriei.

Confirmarea candidaturii Moldovei la UE și conturarea unei politici robuste de integrare nu numai că ar trimite un semnal puternic împotriva tentativelor de destabilizare a Rusiei, ci ar atrage și poporul moldovenesc, care este dornic de schimbare. UE este un deziderat de bază în Moldova, o majoritate din ce în ce mai mare a moldovenilor o solicită. La ultimele alegeri moldovenii au instalat un guvern pro-UE, pro-reformă și l-au dat jos pe fostul președinte pro-rus Igor Dodon.

În semn al angajamentului Moldovei față de transparență și statul de drept, Dodon este acum cercetat pentru corupție. Alți oligarhi sunt și ei pe fugă, iar câștigurile lor obținute ilegal sunt returnate statului.

Moldova nu se așteaptă la o remediere rapidă, se înțelege că procesul de aderare necesită timp și nu există scurtături. Dar este esențial să oferim societății moldovenești un sentiment clar de direcție, în special în aceste vremuri geopolitice volatile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Unele capitale europene care se tem că acordarea statutului de candidat ar provoca Kremlinul, dar ar trebui să fie evident până acum din crimele de război comise în Ucraina că Putin nu are nevoie de provocare pentru a crea tulburări. Dacă Ucraina nu ar fi luptat atât de viteaz, așa cum continuă să facă, Kievul ar fi căzut, iar Moldova ar fi fost următoarea pe linia de foc.

Moldova înțelege prea bine agresiunea rusă – 12% din țară a fost ocupată de forțele ruse din anii 1990. Recent, explozii misterioase din Transnistria, aproape sigur comise de agenții ruși, au fost concepute pentru a testa hotărârea măsurilor atente de consolidare a încrederii între Chișinău și Tiraspol. Dar conflictul înghețat nu este o problemă interetnică, este un conflict artificial stârnit de Moscova pentru a submina suveranitatea Moldovei. În ciuda discuțiilor sale despre independență, 70% din comerțul din Transnistria este cu UE, iar elitele locale de acolo încep să dea dovadă de rezistență față de presiunea Kremlinului. Acest lucru arată pârghia valoroasă pe care o integrare mai profundă a UE o aduce pentru consolidarea păcii.

Moldova este deja o entitate cunoscută, ancorată la UE în mai multe feluri. Două treimi din comerțul țării este cu UE și, din cauza blocadei ruse a porturilor ucrainene de la Marea Neagră, Moldova oferă rute alternative de tranzit pentru exporturile Ucrainei prin România. Chișinăul se mobilizează pentru a-și reduce dependența energetică față de Rusia, cumpărând gaze din Europa și integrându-se în rețeaua de energie electrică a blocului. Moldova consolidează securitatea UE prin sprijinirea activității Frontex la granița cu Ucraina. În plus, sute de mii de cetățeni moldoveni trăiesc, lucrează și studiază în UE, promovând legături economice, sociale și culturale.

La 3 martie, la o săptămână după invazia rusă în Ucraina, Moldova a solicitat oficial aderarea la UE. În ciuda faptului că s-a confruntat cu numeroase crize, Republica Moldova s-a angajat apoi într-un efort național al Guvernului, societății civile, întreprinderilor și diasporei de a completa și expedia chestionarul, astfel încât Comisia Europeană să evalueze armonizarea legislației țării cu cea a UE. Până pe 12 mai, documentele au fost completate. O astfel de eficiență este dovadă a angajamentului Moldovei față de reforme, stabilitate și prosperitate pe care le-ar aduce candidatura la UE și eventuala aderare.

Moldova a dezvoltat o societate civilă vibrantă și o scenă politică pluralistă, în curs de maturizare. După acordarea statutului de candidat la UE, acest lucru poate fi accelerat doar pe măsură ce guvernul continuă să lupte împotriva corupției, să reformeze sistemul judiciar și să abordeze sărăcia. Țara a fost oprită prea mult timp din curs de cleptocrați și diviziunile geopolitice sponsorizate de Moscova, dar acum direcția este clară. Moldova nu caută niciun tratament special, ci așteaptă să fie tratată în baza meritelor și a demonstrat deja voința politică.

Ambiguitatea strategică față de vecinii prietenoși cu UE nu a reușit să descurajeze ambițiile imperiale ale Moscovei. Sperăm că angajamentul nostru puternic față de prosperitatea și securitatea europeană va fi corelat cu o viziune clară a aderării.

Iulian Groza este Director Executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE, Chișinău) și fost viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova. Editorialul citat a fost publicat de Euronews pe 22 iunie 2022.

#aderarea europeană #Integrarea in UE #Iulian Groza #Moldova #opinii #statut de țară candidată

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.