Ucraina poate conta pe aderarea la UE nu mai devreme de 2029. Acest lucru a fost declarat de către directorul general al Oficiului Guvernului din Ucraina pentru Coordonarea Integrării Europene și Euro-atlantice, Natalia Forsyuk, scrie Unian. Ea a subliniat că o mare parte din legislația Ucrainei trebuie să fie adoptată și pusă în aplicare.

„Mai devreme este puțin probabil. Din cauza cantității uriașe ce ține de legislație care trebuie adoptată și implementată. Trebuie să trăim conform legilor europene”, a spus ea.

Oficiala din Ucraina a mai declarat că deja la începutul anului viitor ar putea începe procedurile de negociere, care vor avea legătură cu aderarea Ucrainei la UE. Statutul de candidat asigură din punct de vedere juridic o perspectivă europeană și deschide accesul la fondurile structurale.

„Doar țările candidate la UE au acces la aceste fonduri, banii sunt furnizați în condiții preferențiale, aproape gratuit”, a adăugat Forsyuk.

Ea a subliniat, de asemenea, că statutul candidatului va consolida poziția Ucrainei în negocierile de pace.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În data de 23 iunie Republica Moldova și Ucraina au primit statut de țări candidate pentru aderare la UE. Liderii europeni au oferit Georgiei perspectivă de integrare, reiterând sprijinul care va fi oferit celor trei state în parcursul lor european.

Amintim că solicitările privind aderarea au fost depuse de Republica Moldova, Georgia și Ucraina după ce trupele lui Putin au invadat țara vecină. Pe 17 iunie, Comisia Europeană a oferit recomandarea de a acorda statut de candidate Moldovei și Ucrainei, iar pe 23 iunie o rezoluție care solicita acest fapt a fost adoptată de Parlamentul European. În același timp, administrației de la Tbilisi i s-a recomandat să consolideze reformele.

#aderare la UE #războiul din Ucraina #Ucraina #UE

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.