Moment istoric, care pune fundamentul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Astfel califică ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, decizia Consiliului European de a oferi Republicii Moldova statut de țară candidată la aderare. Potrivit oficialului, acest statut oferă țării oportunitatea de a se moderniza și de a ajunge, într-un viitor previzibil, la standardele de viață ale statelor europene.

Nicu Popescu spune că noul statut ne transformă într-un stat previzibil și pentru investitorii străini, care vor dori să-și lanseze afaceri în Republica Moldova.

Statutul de țară candidată înseamnă și un proces intens de reforme la care va fi supusă Republica Moldova în următorii ani, spune Nicu Popescu, informează ipn.md.

Potrivit vicepremierului, lupta cu corupția, reforma justiției, reformarea economiei după standardele europene devin obiectivele de bază ale guvernării.

„Asta înseamnă că Republica Moldova are un viitor în Uniunea Europeană. Acum punem fundamentul procesului care ne va duce în Uniunea Europeană. Este un semnal pozitiv pentru cetățenii care își doresc să trăiască într-o țară mai prosperă, mai democratică. Este un semnal pozitiv pentru investitori, care se vor simți mai în siguranță atunci când vor lua decizii legate de investiții. Procesul de aderare durează chiar și un deceniu, dar împreună cu statele europene, statele candidate la aderare trebuie să-și modernizeze țara. Se va investi în infrastructură, drumuri, spitale, astfel încât statele candidate să corespundă standardelor europene”, a spus Nicu Popescu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit șefului diplomației, Republica Moldova va trebui să dea dovadă de perseverență și răbdare pentru că aderarea la Uniunea Europeană nu va avea loc peste noapte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alinierea țării la standardele europene este un proces îndelungat, care poate dura decenii, spune vicepremierul.

„Cetățenii noștri au văzut cum s-a schimbat România. Din 1999, de când România a lansat negocierile de aderare, drumurile, spitalele, salariile, toate au început să se îmbunătățească. Totul depinde de dorința cetățenilor de a continua să ofere mandate de guvernare unor forțe proeuropene. Speranța mea este că în aproximativ 10 ani, dacă societatea va continua să sprijine forțele politice proeuropene, am putea, destul de serios, să vorbim de aderarea la Uniunea Europeană”, a mai spus Nicu Popescu.

Ieri, președintele Consiliului European, Charles Miches, a anunțat că Republica Moldova și Ucraina au obținut statut de țări candidate la aderare, iar Georgiei i-a fost recunoscută perspectiva de aderare la UE.

„Am căzut de acord. Consiliul European tocmai a decis să acorde statut de candidat Ucrainei si Republicii Moldova. Un moment istoric. Viitorul nostru este împreună”, a scris președintele Consiliului European, Charles Michel pe pagina sa de Twitter imediat după decizia statelor membre.

#aderare la UE #Consiliul European #Nicu Popescu #statut de țară candidată

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.