Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea dura între 10 și 15 ani, dacă sunt implementate toate reformele impuse. Este opinia reprezentanților societății civile, potrivit cărora Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova un credit enorm de încredere, iar responsabilitatea autorităților este să modernizeze țara și să unească cetățenii în jurul unei idei naționale, proeuropene. Potrivit experților, în faza de pre-aderare în Republica Moldova va fi organizat un referendum național, care va testa dorința cetățenilor de eurointegrare.

Potrivit directorului executiv Expert-Grup, Adrian Lupușor, oferirea statutului de candidat la aderare pentru Republica Moldova este un moment istoric, iar oportunitatea care ni se oferă trebuie valorificată la maximum.

Adrian Lupușor spune că responsabilitatea de bază a autorităților este să reformeze justiția, să modernizeze țara și să crească nivelul de viață al oamenilor, astfel încât ideea eurointegrării să fie una atractivă pentru cetățeni, potrivit ipn.md.

„Slăbiciunea instituțiilor publice ar putea să împiedice mersul reformelor, mai ales în contextul maratonului electoral care urmează alegeri locale, prezidențiale. Reversibilitatea vectorului european a fost mereu o temere și la Bruxelles și în Republica Moldova, având în vedere volatilitatea politică. Nu știm care vor fi rezultatele alegerilor. Totuși, conform sondajelor, 60% din populație se pronunță în favoarea Uniunii Europene. Procesul de aderare ar putea dura 10-15 ani. Acum această listă de condiții anexată statutului de țară candidată implică o serie de reforme care vor transforma Republica Moldova, o vor moderniza. Iar aceste reforme n-au cum să nu fie susținute de marea majoritate a cetățenilor”, a spus Adrian Lupușor în cadrul emisiunii „Joi cu Liliana Barbăroșie” de la postul public de televiziune.

Numărul mare al euroscepticilor din Republica Moldova ar putea reprezenta o provocare în calea parcursului nostru european, spune fostul ambasador în Lituania Igor Klipii. Potrivit lui, unificarea societății în jurul ideii de eurointegrare este prioritatea de bază a guvernanților.

„Avem o divizare a societății în pro și contra. Și acest decalaj la noi este mai mare față de celelalte două state, Ucraina și Georgia. Unitatea societății este un lucru fără de care nu putem implementa condiționalitățile impuse. Republica Moldova va trebui să demonstreze gradul său de adeziune. Fără un grad ridicat de omogenizare a societății, coeziune națională pe acest subiect, va fi imposibilă aderarea. La un moment dat se va pune problema unui referendum național. Logic ar fi ca necesitatea unui referendum să apară în faza finală, de pre-aderare”, a spus ex-ambasadorul Igor Klipii.

Și fostul vicepremier Alexandru Flenchea consideră că ideea eurointegrării a fost anterior compromisă în Republica Moldova de către politicienii care au comis ilegalități sub paravanul retoricii proeuropene.

„Acum 15 ani, 3 sferturi din moldoveni susțineau integrarea europeană. Actualele cifre, relativ joase, nu reflectă altceva decât dezamăgirea oamenilor pe parcursul a un deceniu, timp în care am fost conduși de politicieni autointitulați proeuropeni, care cu lozinci proeuropene și programe de integrare europeană au câștigat alegerile, dar n-au livrat ce au promis. Acum totul este în mâinile politicienilor, a oamenilor care ne conduc”, a spus ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.

Ieri, Consiliul European i-a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, acest statut a fost acordat și pentru statul vecin, Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anunțul a fost făcut joi seara de către președintele Consiliului European, Charles Michel. Autoritățile de la Chișinău au declarat că decizia adoptată de către toți cei 27 de lideri europeni în cadrul Summit-ului Consiliului Uniunii Europene este una istorică și care deschide o nouă filă în istoria modernă a țării.

Statutul de candidat la aderare acordat Republicii Moldova vizează realizarea mai multor reforme importante. Printre care: lupta cu corupția, reforma justiției, implementarea angajamentului de „dezoligarhizare”, lupta împotriva criminalității organizate, a spălării banilor, reforma administrației publice, inclusiv îmbunătățirea procesului de achiziții publice, sporirea implicării societății civile în procesele de luare a deciziilor.

#Consiliul European #coruptie #integrare europeană #UE

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.