Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea dura între 10 și 15 ani, dacă sunt implementate toate reformele impuse. Este opinia reprezentanților societății civile, potrivit cărora Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova un credit enorm de încredere, iar responsabilitatea autorităților este să modernizeze țara și să unească cetățenii în jurul unei idei naționale, proeuropene. Potrivit experților, în faza de pre-aderare în Republica Moldova va fi organizat un referendum național, care va testa dorința cetățenilor de eurointegrare.
Potrivit directorului executiv Expert-Grup, Adrian Lupușor, oferirea statutului de candidat la aderare pentru Republica Moldova este un moment istoric, iar oportunitatea care ni se oferă trebuie valorificată la maximum.
Adrian Lupușor spune că responsabilitatea de bază a autorităților este să reformeze justiția, să modernizeze țara și să crească nivelul de viață al oamenilor, astfel încât ideea eurointegrării să fie una atractivă pentru cetățeni, potrivit ipn.md.
„Slăbiciunea instituțiilor publice ar putea să împiedice mersul reformelor, mai ales în contextul maratonului electoral care urmează alegeri locale, prezidențiale. Reversibilitatea vectorului european a fost mereu o temere și la Bruxelles și în Republica Moldova, având în vedere volatilitatea politică. Nu știm care vor fi rezultatele alegerilor. Totuși, conform sondajelor, 60% din populație se pronunță în favoarea Uniunii Europene. Procesul de aderare ar putea dura 10-15 ani. Acum această listă de condiții anexată statutului de țară candidată implică o serie de reforme care vor transforma Republica Moldova, o vor moderniza. Iar aceste reforme n-au cum să nu fie susținute de marea majoritate a cetățenilor”, a spus Adrian Lupușor în cadrul emisiunii „Joi cu Liliana Barbăroșie” de la postul public de televiziune.
Numărul mare al euroscepticilor din Republica Moldova ar putea reprezenta o provocare în calea parcursului nostru european, spune fostul ambasador în Lituania Igor Klipii. Potrivit lui, unificarea societății în jurul ideii de eurointegrare este prioritatea de bază a guvernanților.
„Avem o divizare a societății în pro și contra. Și acest decalaj la noi este mai mare față de celelalte două state, Ucraina și Georgia. Unitatea societății este un lucru fără de care nu putem implementa condiționalitățile impuse. Republica Moldova va trebui să demonstreze gradul său de adeziune. Fără un grad ridicat de omogenizare a societății, coeziune națională pe acest subiect, va fi imposibilă aderarea. La un moment dat se va pune problema unui referendum național. Logic ar fi ca necesitatea unui referendum să apară în faza finală, de pre-aderare”, a spus ex-ambasadorul Igor Klipii.
Și fostul vicepremier Alexandru Flenchea consideră că ideea eurointegrării a fost anterior compromisă în Republica Moldova de către politicienii care au comis ilegalități sub paravanul retoricii proeuropene.
„Acum 15 ani, 3 sferturi din moldoveni susțineau integrarea europeană. Actualele cifre, relativ joase, nu reflectă altceva decât dezamăgirea oamenilor pe parcursul a un deceniu, timp în care am fost conduși de politicieni autointitulați proeuropeni, care cu lozinci proeuropene și programe de integrare europeană au câștigat alegerile, dar n-au livrat ce au promis. Acum totul este în mâinile politicienilor, a oamenilor care ne conduc”, a spus ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.
Ieri, Consiliul European i-a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, acest statut a fost acordat și pentru statul vecin, Ucraina.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Anunțul a fost făcut joi seara de către președintele Consiliului European, Charles Michel. Autoritățile de la Chișinău au declarat că decizia adoptată de către toți cei 27 de lideri europeni în cadrul Summit-ului Consiliului Uniunii Europene este una istorică și care deschide o nouă filă în istoria modernă a țării.
Statutul de candidat la aderare acordat Republicii Moldova vizează realizarea mai multor reforme importante. Printre care: lupta cu corupția, reforma justiției, implementarea angajamentului de „dezoligarhizare”, lupta împotriva criminalității organizate, a spălării banilor, reforma administrației publice, inclusiv îmbunătățirea procesului de achiziții publice, sporirea implicării societății civile în procesele de luare a deciziilor.
