Epoca de Piatră se referă la o perioadă din trecutul îndepărtat. A început în urmă cu aproximativ 3 milioane de ani și a durat până acum 40.000 de ani. Se numește astfel pentru că în acea perioadă strămoșii noștri îndepărtați își făceau uneltele din piatră.

Specia Homo sapiens a apărut mult după începutul Epocii Pietrei, abia acum aproximativ 200.000 de ani. Epoca de Piatră a început când mai multe specii de maimuțe au început să confecționeze unelte simple, cioplind bucăți ascuțite de piatră din bucăți mai mari de rocă.

Aceste maimuțe stăteau parțial în poziție verticală atunci când mergeau, ceea ce însemna că aveau mâinile libere pentru a face lucruri, cum ar fi fabricarea uneltelor. Aveau creiere mici, nu foarte diferite de creierul unui cimpanzeu, și nu vorbeau, informează descopera.ro.

Alte maimuțe care mergeau în poziție verticală au apărut mai târziu. Acestora li s-au dat nume precum Homo habilis (omul îndemânatic) sau Homo erectus (omul drept). Au trăit în Africa în urmă cu 1 sau 2 milioane de ani, cu mult timp înainte ca oameni ca noi să existe.

Unde au trăit primii oameni?

Aveau un creier mai mare decât primele maimuțe verticale, dar creierul lor era încă mai mic decât al nostru. Nu erau la fel de inteligenți ca noi și nu vorbeau, chiar dacă ar fi scos sunete.

În urmă cu aproximativ 400.000 de ani, trei specii care aveau creiere mult mai mari decât primele maimuțe drepte au trăit aproximativ în același timp. Acestea se numeau Neanderthalieni, Denisovani și o formă timpurie a speciei Homo sapiens – strămoșii noștri.

Neanderthalienii și Denisovanii au trăit în afara Africii, în partea lumii cunoscută sub numele de Eurasia, care include Europa. Se știu puține lucruri despre denisovani, dar, în urmă cu aproximativ 100.000 de ani, neanderthalienii aveau sulițe din lemn și câteva unelte simple făcute din oase de animale, cum ar fi cerbii, pe lângă uneltele lor din piatră.

Unii oameni cred că, datorită creierului lor mare și a capacității de a confecționa alte unelte decât cele din piatră, oamenii de Neanderthal puteau vorbi. Dar aceasta este doar o presupunere. Ultimii neanderthalieni au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani.

Diferitele limbi ale umanității antice

În urmă cu aproximativ 200.000 de ani, primitivul Homo sapiens a evoluat în ceea ce numim acum oamenii moderni. Acești oameni moderni erau la fel de inteligenți ca și noi și puteau vorbi folosind un limbaj.

Mai târziu, în urmă cu aproximativ 60.000 de ani, oamenii au călătorit din Africa și, în cele din urmă, s-au răspândit în restul lumii. La început, chiar și strămoșii noștri Homo sapiens nu făceau decât unelte din piatră, dar având capacitatea de a vorbi, probabil că își foloseau limba pentru a se învăța unii pe alții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe măsură ce timpul a trecut, au învățat să facă multe tipuri diferite de unelte din pietre, lemn, oase și piele. Aveau îmbrăcăminte și încălțăminte, își făceau adăposturi și vânau împreună pentru hrană. În urmă cu 40.000 de ani (și posibil chiar mai devreme), oamenii moderni desenau pe pereții peșterilor.

Oamenii timpurii ar fi avut aceleași subiecte ca oamenii moderni

În Epoca de Piatră ar fi existat mult mai puține limbi diferite decât în prezent. Dar limbile care existau ar fi fost la fel ca limbile noastre moderne. Oamenii ar fi vorbit în propoziții cu substantive și verbe, chiar dacă cuvintele pe care le-ar fi folosit ar fi fost diferite.

Limbile ar fi fost diferite între triburi și ar fi avut mai puține cuvinte decât cele pe care le avem astăzi. Ei ar fi avut cuvinte pentru „mamă” și „tată” sau „soră” și „frate”. Ar fi avut nume pentru animale și plante, ar fi fost capabili să facă planuri, să spună „te rog” și „mulțumesc” și ar fi avut nume unii pentru alții.

Probabil că oamenii moderni timpurii vorbeau despre multe dintre aceleași lucruri despre care vorbim și noi. Poate că erau oameni din Epoca de Piatră, dar erau moderni când venea vorba de vorbit.

#limbi #primii oameni #strămoși #umanitate antică

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.