Conducătorii autorităților vamale din Republica Moldova și România au semnat Planul comun de acțiuni privind fluidizarea traficului transfrontalier în punctele de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și România.

Documentul a fost semnat în marja întrevederii trilaterale a conducătorilor autorităților vamale și de frontieră din Republica Moldova, România și Ucraina, desfășurate la punctul de trecere a frontierei dintre România și Ucraina Siret-Porubne, România.

„Elaborarea și coordonarea propunerilor ce urmează a fi incluse în Planul comun de acțiuni a fost unul dintre subiectele întrevederii bilaterale de lucru desfășurate între conducătorii celor două autorități vamale în data de 09 iunie, în sediul postului vamal de frontieră Cahul. Principalele subiecte de pe agenda întâlnirii de lucru au vizat fluidizarea traficului de mărfuri și mijloace de transport la frontiera comună, mecanismele și instrumentele de intervenire promptă în vederea minimizării timpilor de așteptare și simplificarea procesului de vămuire a mijloacelor de transport în posturile și birourile vamale de frontieră”.

Totodată, în Planul comun se regăsesc acțiuni precum suplimentarea numărului de lucrători vamali din cadrul birourilor vamale din România situate la frontiera comună cu Republica Moldova, pentru sincronizarea acestuia cu numărul funcționarilor vamali din cadrul posturilor vamale de frontieră din Republica Moldova; dispunerea redirecționării unei părți din traficul majorat de la punctul de trecere Giurgiulești-Galați spre alte puncte de trecere; revizuirea normelor tehnice de interacțiune; înaintarea demersurilor către alte instituții competente în vederea sincronizării acțiunilor necesare pentru fluidizarea traficului prin posturile și birourile vamale de frontieră; susținerea implementării conceptului de controale coordonate și alte măsuri ce țin de accelerarea procesului de traversare a frontierei.

„O altă acțiune agreată de ambele autorități vamale vizează inițierea demersurilor necesare pentru implementarea schimbului de date electronice referitor la camioanele goale (eventual și cu mărfuri) care traversează frontiera moldo-română, pe baza experienței acumulate în cadrul Proiectului pilot între autoritățile vamale din Republica Moldova și România privind schimbul automat de informații vamale prin intermediul sistemului de Schimb Electronic Sistematic de Date (SEED) cu suportul Programului UE „EU4Digital” din 24-25 martie 2022”.

În urma discuțiilor și ca rezultat al Planului semnat, părțile au reiterat angajamentul ferm pentru fluidizarea la maxim a traficului transfrontalier și realizarea înțelegerilor convenite în perioada imediat următoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#memorandum #Moldova #Romania #trafic transfrontalier

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.