Conducătorii autorităților vamale din Republica Moldova și România au semnat Planul comun de acțiuni privind fluidizarea traficului transfrontalier în punctele de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și România.

Documentul a fost semnat în marja întrevederii trilaterale a conducătorilor autorităților vamale și de frontieră din Republica Moldova, România și Ucraina, desfășurate la punctul de trecere a frontierei dintre România și Ucraina Siret-Porubne, România.

„Elaborarea și coordonarea propunerilor ce urmează a fi incluse în Planul comun de acțiuni a fost unul dintre subiectele întrevederii bilaterale de lucru desfășurate între conducătorii celor două autorități vamale în data de 09 iunie, în sediul postului vamal de frontieră Cahul. Principalele subiecte de pe agenda întâlnirii de lucru au vizat fluidizarea traficului de mărfuri și mijloace de transport la frontiera comună, mecanismele și instrumentele de intervenire promptă în vederea minimizării timpilor de așteptare și simplificarea procesului de vămuire a mijloacelor de transport în posturile și birourile vamale de frontieră”.

Totodată, în Planul comun se regăsesc acțiuni precum suplimentarea numărului de lucrători vamali din cadrul birourilor vamale din România situate la frontiera comună cu Republica Moldova, pentru sincronizarea acestuia cu numărul funcționarilor vamali din cadrul posturilor vamale de frontieră din Republica Moldova; dispunerea redirecționării unei părți din traficul majorat de la punctul de trecere Giurgiulești-Galați spre alte puncte de trecere; revizuirea normelor tehnice de interacțiune; înaintarea demersurilor către alte instituții competente în vederea sincronizării acțiunilor necesare pentru fluidizarea traficului prin posturile și birourile vamale de frontieră; susținerea implementării conceptului de controale coordonate și alte măsuri ce țin de accelerarea procesului de traversare a frontierei.

„O altă acțiune agreată de ambele autorități vamale vizează inițierea demersurilor necesare pentru implementarea schimbului de date electronice referitor la camioanele goale (eventual și cu mărfuri) care traversează frontiera moldo-română, pe baza experienței acumulate în cadrul Proiectului pilot între autoritățile vamale din Republica Moldova și România privind schimbul automat de informații vamale prin intermediul sistemului de Schimb Electronic Sistematic de Date (SEED) cu suportul Programului UE „EU4Digital” din 24-25 martie 2022”.

În urma discuțiilor și ca rezultat al Planului semnat, părțile au reiterat angajamentul ferm pentru fluidizarea la maxim a traficului transfrontalier și realizarea înțelegerilor convenite în perioada imediat următoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#memorandum #Moldova #Romania #trafic transfrontalier

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china