Rusia nu își poate achita datoria externă pentru prima dată după 1917, potrivit BBC. Deși are 100 de milioane de dolari pentru a o achita și este dispusă să efectueze plățile, sancțiunile fac imposibile transferurile.

Plata dobânzii de 100 de milioane de dolari era scadentă pe 27 mai, conform Bloomberg. Moscova spunea că banii au fost trimiși către Euroclear, instituție financiară care urma să distribuie plata către destinatari, dar transferul a fost blocat și nu a ajuns la creditori. Compania nu a precizat dacă plata fost blocată, dar a menționat că a respectat toate sancțiunile impuse de europeni Kremlinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficialii ruși susțin că un eventual default poate fi anunțat doar după ce există o decizie a instanței privind pretenții referitoare la plata datoriilor. Potrivit TASS, reprezentanții Ministerului rus al Finanțelor afirmă că actualmente, în contextul sancțiunilor, asemenea procese nu sunt rezonabile, deoarece transferurile nu vor putea fi efectuate chiar și după o hotărâre judecătorească.

Ultima dată când Rusia nu a plătit datoria externă a fost în 1918. În timpul Revoluției bolșevice, Vladimir Lenin refuza să achite împrumuturile Imperiului Rus.

Potrivit BBC, cea mai recentă criză financiară majoră s-a produs în 1998, pe timpul guvernării lui Elțin. Atunci țara nu a reușit să țină pasul și să plătească obligațiunile sale interne.

#criza financiara #Datorie externă #default #Kremlin #Rusia

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.