Pe 23 iunie s-a creat o nouă pagină în istoria Republicii Moldova independente. Țara noastră a primit statutul de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană. Liderii din 27 de state membre ale comunității au votat unanim pentru acordarea lui și au susținut perspectiva și parcursul nostru european.

Ce înseamnă statutul de candidat pentru aderare?

Statutul oferă avantaje țării în general și fiecărui cetățean în parte. Oficialii de la Chișinău au anunțat deja că este vorba despre suport pentru reforme, pentru consolidarea economiei, pentru îmbunătățirea sistemelor de educație și sănătate, dar și pentru îmbunătățirea calității vieții, așa cum prevede obiectivul de bază al UE.

„Ca țară cu statut de candidat, vom putea avansa cu aceste schimbări mai ușor, având susținerea Uniunii Europene și resursele puse la dispoziție de Bruxelles. Cu sprijinul UE, împreună cu dumneavoastră, prin muncă, disciplină și ordine, vom reuși să asigurăm pacea și dezvoltarea țării, chiar și în această perioadă plină de provocări”, spunea Maia Sandu după decizia Consiliului European.

Republica Moldova urmează să își adapteze modul de guvernare, infrastructura, legislația și instituțiile rigorilor europene. Asta înseamnă că, la ideal, până a ajunge la integrare urmează să avem drumuri mai bune, școli dotate cu tehnologii moderne, instituții medicale cu echipament performant, justiție independentă, echitate socială, salarii mai apropiate de cele din UE și alte facilități pe care le au și le consolidează constant statele Uniunii. Pentru realizarea acestor scopuri, țările membre ale comunității ne vor oferi sprijin financiar, logistic sau de expertiză.

Beneficii pentru „muritorii de rând”

Mihai și Alina absolvesc universitatea anul viitor, dar planifică să plece în străinătate, deoarece nu prea au oportunități de angajare, iar salariile nu le convin. Moldova cu statut de candidat atrage noi investitori, care vor crea locuri de muncă și vor oferi posibilități pentru ei și pentru alți colegi de-ai lor, dar și pentru mii de familii din Moldova, care vor să își vadă apropiații acasă.
Doamna Ana este de mai bine de 20 de ani medic la un spital regional. Atunci când trebuie efectuată o intervenție mai complicată sau există un caz dificil, transferă pacientul la Chișinău sau Bălți, deoarece că nu are echipamentul necesar pentru a-i salva viața. Pentru doamna Ana statutul de țară candidată înseamnă speranța că instituția medicală va fi dotată și va putea acorda ajutor calitativ și la timp mai multor persoane, iar pentru pacienții ei – șanse să supraviețuiască.
Ion este tânăr agricultor. Cu ajutorul venit din UE a sădit o livadă, iar acum, pe lângă piața de desfacere din Moldova, statutul de candidat al țării îi deschide mai multe oportunități să își aranjeze fructele pe tarabele europene.
Daniela are necesități speciale, iar căutarea unui loc de muncă a devenit pentru ea misiune greu de realizat. Odată cu racordarea legislației locale la cea a UE, va putea să se angajeze mai ușor. Companiile existente și cele care vin pe piață vor trebui să devină mai prietenoase cu oamenii care au dizabilități și cu minoritățile.
Doamna Olga a lucrat mai mult de 30 de ani profesoară și primește lunar circa 2000 de lei. După ce Moldova a primit statut de candidat, are speranța că se consolidează economia, vin mai multe companii străine în țară și se plătesc mai multe impozite, iar drept urmare se vor mări nu doar prețurile, dar pensiile și celelalte tipuri de plăți sociale.
Iulia și colegii săi au creat o trupă de teatru după ce au absolvit Academia de Arte. Pentru ei statutul candidat al Moldovei înseamnă granturi, schimburi de experiență, oportunități de a participa la festivaluri internaționale și mai multe evoluții pe scene europene.
Radu este elev. După ce susține examenele de Bacalaureat, tânărul vrea să studieze peste hotare. Decizia Consiliului European semnifică pentru acesta posibilitatea să participe la mobilități academice și să beneficieze de facilități atunci când va aplica la universități din UE.

Acestea sunt doar câteva exemple. Ele pot fi sute și mii, însă statutul de țară candidată la aderare nu va aduce noi oportunități peste noapte. Pentru ca acestea să devină disponibile oficialii din Moldova, de comun cu omologii europeni, trebuie să depună eforturi, să semneze mai multe acorduri, să adapteze legi, să consolideze sisteme și să investească bani în dezvoltarea ramurilor economice și sociale.

Посмотреть эту публикацию в Instagram

Публикация от Realitatea.md (@realitatea.md)

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce spun experții despre statutul de candidat?

Avantajul major al statutului de țară candidată pentru aderare este atragerea investiții, conform șefului Institutului pentru Politici și reforme Europene (IPRE), Iulian Groza. Expertul a declarat în studioul emisiunii Rezoomat cu Ileana Pîrgaru că Republica Moldova are potențial mare de investiții, însă obstacolul de bază îl reprezintă problemele legate de funcționarea instituțiilor, justiție și corupție.

„Statutul de țară candidat deschide calea Republicii Moldova la fondurile de pre-aderare. Ele vizează nu doar susținerea unor reforme, dar implică și fonduri care să ajute comunitățile. De la firul ierbii, de la comunitate, de la sat, de la oraș, standardele de viață de calitate urmează a fi îmbunătățite. Aceasta înseamnă că aceste fonduri de pre-aderare vor grăbi și mai mult, evident, procesul de integrare și va ajuta Moldova să depășească criza energetică și să-i sporească reziliența. Volumul acestui sprijin va fi mult mai mare, iar componenta de granturi, la fel, va fi mult mai consistentă, ceea ce va ajuta Moldova foarte mult în calea ei de dezvoltare la standardele europene”, afirmă Groza.

La rândul său, șeful IDIS, Igor Munteanu susține că putem stagna, făcând referire la exemplul țărilor balcanice. Conform lui, nu a existat consens cu partenerii europeni, iar în cazul Republicii Moldova ar putea fi necesară chiar și schimbarea anumitor instituții.

Dacă experții au vorbit prin exemple, oficialii locali și cei europeni fac declarații mai generaliste sau chiar metaforice. Bunăoară, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks, a transmis un mesaj moldovenilor, comparând statutul plantarea unei livezi.

„Ce înseamnă statutul de țară candidat? E ca și cum ai decide să plantezi o livadă de meri – iar acum ești la etapa plantării puieților. Știi că va trebui să uzi copacii și să-i îngrijești, știi că va fi nevoie de timp. Dar, totodată, ai deja în minte o imagine clară a scopului și știi că va veni o zi când vei culege roade”, a declarat el.

Istoric

După invazia trupelor lui Putin în țara vecină, Ucraina, Georgia și Republica Moldova au depus cererile privind aderarea la UE. Ulterior, au fost completate chestionarele înaintate de Uniune și transmise spre examinare oficialilor de la Bruxelles.

Pe 17 iunie Comisia Europeană a dat undă verde examinării candidaturilor Moldovei și Ucrainei. Guvernării de la Tbilisi i s-a sugerat să consolideze eforturile și reformele necesare pentru integrare.

Parlamentul European a votat pe 23 iunie o rezoluție prin care cerea ca Moldova și Ucraina să primească statutul de țări candidate. În seara aceleiași zile, după întrunirea Consiliului European, el a fost oferit cu anumite condiționalități. Totodată, liderii statelor membre a comunității au recunoscut perspectiva europeană a Georgiei.

#aderare #ce înseamnă pentru cetățeni statutul de țară candidat?#integrare europeană #Moldova #statut de țară candidat #UE

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.