Încă o lovitură pentru buzunarele bălțenilor. În magazine, pâinea este mai scumpă cu un leu. Reprezentanții Combinatului de Pâine din Bălți dau vina pe scumpirile în lanț din ultima perioadă, care au sporit cheltuielile de producție. Vânzătorii spun că, de dimineață, mai mulți cumpărători au făcut cale întoarsă, scrie nordnews.

„Franzela nefeliată costă deja 6,50 lei. Franzela feliată costă 7 lei, dar costa 6. Pensionarii sunt șocați, iar unii chiar nu mai cumpără. Alții spun că nu au încotro, le trebuie pâine la mâncare”, a spus vânzătoarea.

Ultima dată, Combinatul de pâine Bălți a majorat prețurile în luna noiembrie a anului trecut. Atunci, unele produse s-au scumpit cu peste un leu.

Reprezentanții combinatului spun că majorările au fost forțate de aceiași factori.

„Creșterea prețurilor la carburanți, la materia primă, majorarea costurilor legate de plățile salariale, creșterea cotelor la energia electrică și gaze. Prețurile la pozițiile de bază s-au majorat cu 91-96 de bani”, a declarat Alexandru Polevoi, director financiar la Combinatul de Pâine din Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oamenii sunt revoltați de noile scumpiri, mai ales pensionarii. Bătrânii spun că nu fac față cheltuielilor și sunt nevoiți să-si mai taie din pofte.

„Pentru pensionari e greu, noi numărăm fiecare bănuț pentru a achita serviciile comunale, pentru a cumpăra de mâncare. Nu este spre binele nostru, este în detrimentul nostru.

„S-a scumpit totul, dar salariile sunt mici. Ei pun prețuri ca în Europa, dar e foarte greu. În Europa salariul de 3 mii de euro, iar la noi e 3 mii de lei.

„Dacă totul se scumpește, e clar că se scumpesc și produsele. Pentru toți e greu pentru că salariile nu au fost majorate, dar prețurile cresc ca pe drojdii.”

Oamenii cred că scumpirile vor continua și la alte produse de consum.

„Părerea mea este că nu e în puterile guvernului de a reglementa aceste prețuri. Aici sunt mai mulți factori cere nu țin de guvern. 00.52

În 24 de ore, combinatul produce 30 de mii de franzele.

#Balti #cheltuieli #paine #scumpire

Cerul ar putea oferi, în noaptea de joi spre vineri (27-28 august), un spectacol astronomic rar: o eclipsă parțială de Lună, care va colora aproape întreaga suprafață a satelitului natural al Pământului într-o nuanță roșu-arămie și care ar putea coincide cu apariția unei aurore boreale roșii. Furtuna geomagnetică prognozată pentru aceeași noapte ar putea crea condițiile pentru observarea simultană a celor două fenomene în regiunile nordice, scrie antena3.ro.

Luna plină este așteptată să intre în umbra Pământului în noaptea de joi, ceea ce va acoperi 96% din suprafața Lunii într-o lumină roșiatică neobișnuită.

În același timp, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA) a emis o avertizare de furtună geomagnetică moderată (G2), valabilă începând cu ora 21:03 EDT (01:03 GMT, în noaptea de 27 spre 28 august), cu 20 de minute înainte de începerea eclipsei. Potrivit NOAA, aurora rezultată ar putea fi vizibilă în mai multe state americane, de la New York până la Idaho.

Totuși, observatorii aflați mai la nord au șanse mai mari să surprindă simultan ambele spectacole astronomice.

„Deși este puțin probabil ca Luna și aurora să ocupe aceeași zonă a cerului, observatorii din Canada și Alaska au cele mai mari șanse să le vadă împreună”, a declarat Tom Kerss, astronom și coautor al cărții Little Book of Eclipses: An Essential Companion to Solar and Lunar Events (Octopus Publishing Group, 2026), pentru Live Science.

„Cu cât te afli mai spre vest, cu atât Luna va fi mai jos pe cerul estic în momentul maxim al eclipsei, unde s-ar putea suprapune peste cea mai luminoasă regiune a ovalului auroral.”

Intensitatea aurorei boreale

Aurora boreală, cunoscută și sub numele de luminile nordului, este un fenomen atmosferic provocat de vântul solar, nori de particule încărcate electric expulzate de Soare. Majoritatea acestor particule sunt deviate de scutul geomagnetic care înconjoară planeta noastră, însă o parte dintre ele sunt captate de câmpul magnetic al Pământului și direcționate către poli.

Ajunse acolo, particulele se ciocnesc de atomii și moleculele din atmosferă, pe care îi încălzesc și îi fac să emită lumină, producând spectacolul fascinant al aurorei boreale.

Intensitatea acestor lumini depinde de puterea vântului solar care ajunge pe Pământ. Pe 25 august, o erupție solară puternică din clasa M, a doua cea mai intensă categorie de erupții solare, a izbucnit dintr-o pată solară activă, denumită 4513. Aceasta a fost urmată de o ejecție de masă coronală, o expulzare masivă de plasmă solară.

Acest nor de gaz electrificat și magnetizat este așteptat să ajungă la Pământ în intervalul 27-28 august, iar NOAA prognozează condiții de furtună geomagnetică moderată (G1 și G2) între orele 17:00 și 23:00 EDT pe 27 august. Între timp, eclipsa de Lună va începe la ora 21:23 EDT, va atinge maximul puțin după miezul nopții și se va încheia în jurul orei 03:00 EDT, vineri (28 august).

Luna nu va intra complet în umbra Pământului, astfel că fenomenul nu poate fi numit oficial o „Lună sângerie”, însă va fi cea mai profundă eclipsă parțială de Lună vizibilă oriunde în lume până la următoarea eclipsă totală de Lună, din 31 decembrie 2028. Acest lucru ar putea crea condiții de observare deosebit de neobișnuite.

„În mod normal, Luna plină concurează cu aurorele prin faptul că luminează cerul. Dar, odată scufundată în umbra Pământului, va deveni relativ întunecată, ceea ce va crește șansele de a observa luminile nordului”, a spus Kerss.

Sunt așteptate imagini spectaculoase

Contrastul dintre verdele benzilor aurorei și suprafața Lunii colorată într-un roșu-arămiu ar trebui să ofere imagini spectaculoase. Însă, dacă furtuna geomagnetică de categoria G2 va fi suficient de puternică, unii observatori ar putea vedea un fenomen și mai rar.

„Dacă aurora boreală apare deasupra orizontului vostru, este posibil să vedeți chiar și aurore roșii de mare altitudine în același timp cu o Lună înroșită”, a adăugat Kerss.

Culorile aurorei boreale sunt influențate de diferitele gaze din atmosfera Pământului, în principal azotul și oxigenul, și de altitudinea la care acestea se află, potrivit NASA. La altitudini mai mici, oxigenul emite de obicei lumină verde. În timpul unor furtuni geomagnetice mai intense, însă, aurora poate ajunge la particulele de oxigen aflate la peste 200 de kilometri altitudine, iar acolo oxigenul emite lumină roșie.

În același timp, Luna capătă o nuanță roșu-arămie din cauza modului în care atmosfera Pământului curbează și absoarbe lumina. Lumina Soarelui conține un spectru de culori, iar componentele albastre și galbene sunt absorbite de atmosferă. Lumina roșie, însă, este refractată de atmosfera Pământului și direcționată către Lună, luminând satelitul nostru natural asemenea fasciculului unei lanterne de culoare roșu-sângeriu, potrivit Agenției Spațiale Europene.