Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

„Optimizarea”Universității Agrare – motiv de ceartă între Bolea și Slusari! Fermierii vor ieși la proteste!

04 Iul. 2022, 11:18
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
04 Iul. 2022, 11:18 // Actualitate //  Realitatea.md

Președintele Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari, califică drept aberantă ideea lichidării Universității Agrare și transferarea facultăților cu profil agrar la Universitatea Tehnică a Moldovei. Potrivit lui Slusari, într-o țară agrară cum este Republica Moldova existența unei universități agrare este primordială pentru dezvoltarea sectorului. Slusari spune că fermierii vor ieși la proteste pentru a nu permite lichidarea Universității Agrare. De cealaltă parte, președintele comisiei agricultură din Parlament spune că reforma este dictată de numărul tot mai mic de studenți.

„Nu este clară proveniența acestei idei halucinante. Ministerul Agriculturii a aflat despre acest proiect din presă. Putem să o numim reorganizare, dar absorbție înseamnă că Universitatea Agrară dispare. Acest lucru nici nu trebuie discutat, noi trebuie să discutăm modernizarea, modul în care universitatea să fie mai aproape de agricultură, să fie nu universitatea agrară, ci agroindustrială, să aibă mai multă finanțare, dar să nu discutăm despre lichidarea universității. În Republica Moldova să vii cu propunerea lichidării Universității Agrare, este aberant și s-a făcut un mare deserviciu actualei guvernări. Mulți fermieri și studenți vor ieși la proteste și vor contesta decizia. În Republica Moldova trebuie să fie Universitatea Agrară”, a spus Alexandru Slusari în cadrul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

De cealaltă parte, reprezentanții guvernării justifică ideea lichidării Universității Agrare prin numărul tot mai mic de studenți, generat de natalitatea scăzută din ultimele decenii. Potrivit reprezentanților puterii, optimizarea universităților va duce la crearea unor instituții de învățământ superior puternice, care vor oferi studii de calitate.

„Nu există niciun om care are vreo satisfacție de la aceste reforme. Este vorba despre situația demografică. În 2011, În Republica Moldova erau 107 mii de studenți, astăzi în instituțiile de stat învață 50 de mii de studenți. Sunt 24 de instituții superioare de învățământ. La facultățile legate de agricultură învață 1107 studenți. Cea mai mare problemă este că în câțiva ani aceste facultăți nu vor avea, în general, studenți. Indiferent dacă ai 10 sau 50 de studenți în aulă, tu trebuie să pornești sistemele de încălzire, blocurile administrative să fie funcționale”, a spus președintele comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, Vladimir Bolea.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.