Asociația Obștească Asociația Națională «Copyright» s-a adresat cu o scrisoare deschisă către deputați pentru amânarea votării proiectului de lege 521/AGEPI/2021. Asociația vrea excluderea normelor corupționale de comun acord cu titularii de drepturi pînă la votul în lectura a doua, cît și în scopul prezentării avizelor la acest proiect din partea organizațiilor Europene și Internaționale din domeniu, solicităm, în mod respectuos, amînarea votării acest proiect de lege pentru un termen rezonabil.

Stimați Deputați,

În fapt, la data de 22 iunie 2022 a fost aprobat în ședința Guvernului proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe (număr unic 521/AGEPI/2021). Autor nemijlocit al proiectului este Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Ulterior, la data de 01 iulie 2022 proiectul a fost aprobat în prima lectură de Parlamentul Republicii Moldova.

AGEPI este o autoritate aflată în subordinea Guvernului, care și-a autostabilit principalul gen de activitate ca domeniul proprietății industriale, iar domeniul drepturilor de autor și conexe l-a transfromat într-un domeniu secundar. Statul Republica Moldova a împuternicit AGEPI cu obligația să protejeze drepturile și interesele autorilor, titularilor de drepturi de autor și conexe, dar punerea în sarcina AGEPI a unor asemenea obligații a devenit improprie acestei instituții publice.

Cu părere de rău, pe parcursul ultimilor 5 ani, AGEPI a acționat doar prin atacuri în adresa autorilor, titularilor de drepturi de autor și conexe, manifestate prin decizii ilegale emise de AGEPI, care ulterior au fost constatate ca ilegale pînă la Curtea Supremă de Justiție. Urmare a acestor atacuri a avut loc pornirea urmării penale de către Centrul Național Anticorupție/Procuratura Anticorupție pe faptele ilegale ale factorilor de decizie din cadrul AGEPI.

Competența AGEPI în domeniul drepturilor de autor și conexe, a fost constatată de către Instanțele de judecată și calificată drept “…sfidare a ordinii de drept…”.

Toate aceste ilegalități și bănuieli rezonabile în comiterea infracțiunilor de corupție, conflicte de interese și batjocură, hărțuirea, umilirea de către AGEPI a autorilor, titularilor de drepturi, comise cu scopul prejudicierii oamenilor de artă, a determinat încă în luna decembrie 2021 peste 140 titulari de drepturi să inițieze o acțiune publică www.nuagepi.info și să înainteze o scrisoare deschisă către Guvernul Republicii Moldova, cu privire la transferul domeniului drepturilor de autor și conexe din subordinea AGEPI în subordinea Ministerului Culturii.

În aceste circumstanțe, de către AGEPI a fost elaborat proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, proiect elaborat de către niște persoane compromise, incompetente și neprofesioniste, proiect elaborat cu încălcarea Constituției, Tratatelor Internaționale la care Republica Moldova este parte și contrar prevederilor Directivelor Uniunii Europene, fiind ignorate toate propunerile înaintate de către reprezentanții titularilor de drepturi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit, raportului de Expertiză Anticorupţie emis de Centrul Național Anticorupție la proiectul de lege privind dreptul de autor și drepturile conexe, s-a constatat, că proiectul “…denotă multiple riscuri de corupție…”. Totodată, CNA a evidențiat “insuficiența justificării reformatării inițiate, riscurile aferente corupției regulatorii și deficiențele redacției propuse a proiectului, a accentuat riscul prejudicierii intereselor titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe, fapt care nu corespunde interesului public”. CNA a constatat necesitatea revizuirii proiectului legii sub aspect conceptual https://www.cna.md/report_view.php?l=ro&id=8074.

Pe marginea proiectului noii Legi privind dreptul de autor și drepturile conexe, s-a expus și Centrul de Analiza și Prevenire a Corupției (CAPC), implementat cu suportul Freedom House. În opinia CAPC, mai multe reglementări ale proiectului urmează a fi revăzute pentru a corespunde celor trei criterii de calitate – accesibilitate, previzibilitate şi claritate, precum și excluderea normelor care generează diferite interpretări și soluții în cazul aplicării normelor de drept https://www.zdg.md/…/expertiza-capc-ce-presupune-noua….

În proiectul de Lege propus de către AGEPI, Republica Moldova poate să nu mai respecte Tratatele Internaționale la care Republica Moldova este parte și Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, deoarece proiectul exclude și limitează drepturile fundamentale ale autorilor și anume: exclude integral dreptul la orice protecție în Republica Moldova a operelor, autorii cărora nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova, exclude dreptul autorului să efectueze valorificarea propriei opere, limitează drepturile patrimoniale exclusive ale autorului, exclude dreptul autorului de a solicita instanței de judecată recunoaşterea drepturilor de autor și dreptul la constatarea încălcării drepturilor patrimoniale exclusive ale autorului și multe altele.

Însă Directorul AGEPI Rusu Eugeniu numește aceste limitări parțial enumerate supra ca “…fiind un grad ridicat de protecție pentru autori și titulari de drepturi”.

Alte așteptări nici nu puteau fi de la un asemenea funcționar public, care a ajuns în funcția de Director AGEPI, doar datorită metodei false, deoarece fiind prezentat în cadrul ședinței Guvernului la etapa de numire în funcția de Director General ca doctor în drept, în realitate Rusu Eugeniu nedeținînd un asemenea grad științific https://youtu.be/qZ2Lq-H3U1Y.

Falsurile acestei persoane s-au ținut lanț, acestea oglindindu-se și în proiectul de lege, cu scopul de a prejudecia autorii și titularii de drepturi.

Spre exemplu, Directorul AGEPI în proiectul legii promovat, contrar Deciziei Curții Constituționale din 24.07.2018, a implimentat o așa numită listă a echipamentelor și suporturilor materiale, unde nu se regăsesc 2/3 de echipamente cu funcția de reproducere, pentru care la moment se achită remunerație titularilor de drepturi.

Un alt exemplu cras de prejudiciere a autorilor este micșorarea tarifelor pentru remunerație compensatorie de 10 ori, la care s-a ajuns ca urmare a unor ședințe realizate între Directorul AGEPI cu dl Vadim Gumene, Secretar de Stat la Ministerul Economiei, și care deține concomitent și statutul de membru al Consiliui de Administrare din cadrul companiei „Moldtelecom” S.A. Conflictul de interese al dlui Gumene constă în faptul că „Moldtelecom” S.A. este unul din agenții economici în obligația căruia cade sarcina achitării remunerației pentru retransmiterea prin cablu, fiind distribuitor de astfel de servicii, și remunerația compensatorie pentru vînzarea echipamentelor/suporturilor materiale care au funcția de reproducere.

Menționăm că nici într-un stat European nu există un asemenea tarif umilitor, la care s-a ajuns în rezultatul discuțiilor dintre Directorul AGEPI cu dl Vadim Gumene, unde s-a convenit a aplica un tarif de 0.3 % în loc de 3%, atît pentru echipamente, cît și pentru suporturile materiale. Astfel, această micșorare de 10 ori a tarifului a fost motivată de către Directorul AGEPI în cadrul ședinței Guvernului, prin existența unor calcule fantasmagorice, care în realitate nici nu există, prin aceasta inducînd în eroare membrii Guvernului. În ciuda tuturor celor enumerate mai sus, cinismul și nerușinarea afirmațiilor Directorului AGEPI constă în faptul că odată cu micșorarea tarifelor pentru remunerație de 10 ori și excluzînd a 2/3 de echipamente cu funcția de reproducere, a declarat că remunerația titularilor se va majora.

Despre toate aceste riscuri legate de exercitarea atribuţiilor în situaţie de conflict de interese, de caracter corupțional al proiectului de Lege, de inducere în eroare a membrilor Guvernului și a Prim-Ministrul Republicii Moldova, Asociația Națională «Copyright» și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți a sesizat Autoritatea Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție.

Stimați Deputați, de către AGEPI, spre atenția Dvs, a fost prezentat un proiect de lege intoxicat cu falsuri, manipulări și corupție.

Ținînd cont de promisiunea doamnei Preşedinte a Comisiei parlamentare de profil, unde s-a ajuns la numitor comun cu privire la definitivarea și îmbunătățirea acestui proiect, prin excluderea normelor corupționale de comun acord cu titularii de drepturi pînă la votul în lectura a doua, cît și în scopul prezentării avizelor la acest proiect din partea organizațiilor Europene și Internaționale din domeniu, solicităm, în mod respectuos, amînarea votării acest proiect de lege pentru un termen rezonabil.

Cu respect și în speranța soluționării prezentului demers,

Asociația Națională «Copyright»

#AGEPI #coruptie #deputati #drepturi de autor

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.