Numărul cazurilor de COVID-19 în Franţa „urmează să depăşească lejer 200.000” în ultimele 24 de ore, a anunţat marţi ministrul francez al Sănătăţii, François Braun, cu prilejul unei audieri în Adunarea Naţională, informează AFP.

Cel de-al şaptelea val epidemiologic „creşte în aceste ultime zile” şi „am înregistrat de ordinul a 120.000 de cazuri (pe zi) în medie în această ultima săptămână, numărul de cazuri urmând să depăşească lejer 200.000 în această seară”, a declarat Braun în deschiderea unei dezbateri despre proiectul de lege privind „supravegherea şi securitatea sanitară”.

În faţa virusului, care „circulă din ce în ce mai rapid, trebuie să protejăm populaţia şi să monitorizăm povara acestui val asupra sistemului de sanătate”, a pledat ministrul în faţa comisiei juridice, la o zi după nominalizarea sa în cel de-al doilea cabinet al prim-ministrului Elisabeth Borne.

Remarcând creşterea numărului de internări în serviciile spitaliceşti convenţionale şi, într-o mai mică măsură, la terapie intensivă, ministrul, care lucrează în medicina de urgenţă, a subliniat că se situa până acum „foarte jos faţă de valul din ianuarie” şi fără să poată fi comparat cu valurile precedente, „de o amploare încă şi mai mare”.

„Cu toate acestea, suntem extrem de atenţi la evoluţia situaţiei în contextul pe care îl cunoaştem despre spitale”, a continuat Braun.

Şi, „în ciuda celor care susţin contrariul, strategia guvernului este clară” în faţa acestui val, a mai spus el, făcând apel la „regăsirea tuturor bunelor reflexe”.

„Vaccinarea împotriva formelor grave salvează vieţi”

În plus faţă de portul recomandat al măştii „în locurile aglomerate, cum ar fi aici spre exemplu, în mijloacele de transport în comun, în mijloacele de transport în vacanţe”, ministrul, care a purtat mască în timpul audierii, a recomandat un al doilea rapel vaccinal pentru persoanele cele mai fragile.

„Vaccinarea împotriva formelor grave salvează vieţi”, a insistat Braun, care a spus că a văzut, din postura de „medic în medicina de urgenţă, mult prea multe decese care se puteau evita”.

„Dacă ieşim din regimurile excepţionale de criză, nu ieşim cu toate acestea din epidemia de COVID şi este nevoie să menţinem anumite instrumente”, care fac obiectul a două articole „foarte ţintite” din proiectul de lege, a mai spus ministrul, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Acest text „nu este un proiect al stării de urgenţă” şi „comportă măsuri minimale, dar necesare, care ne vor permite după 31 iulie să monitorizăm epidemia pentru a-i proteja pe francezi”, a mai spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cazuri #cazuri grave #COVID-19 #creștere #Franta #majorare #record #vaccinuri

Meta Platforms pregătește cele mai ample schimbări de până acum pentru utilizatorii adolescenți ai platformelor sale, în urma acordului încheiat cu autoritățile americane în procesul privind dependența tinerilor de rețelele sociale. În cadrul înțelegerii, compania ar putea face plăți de până la 17 miliarde de dolari și va trebui să introducă reguli mai stricte pentru utilizatorii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani, potrivit Observatornews.ro.

Acordul, încheiat pe 26 august cu peste 40 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii, obligă Meta să aducă o serie de modificări aplicațiilor sale și să implementeze sisteme mai stricte de verificare a vârstei utilizatorilor.

„Este cea mai mare sumă plătită vreodată într-un caz de acest tip”, a declarat procurorul general al Californiei, Rob Bonta, care a condus procesul.

Meta, care a obţinut venituri de 201 miliarde de dolari în anul 2025, va trebui să modifice semnificativ modul în care adolescenţii folosesc platformele sale.

Limită de două ore pe zi şi blocarea aplicaţiilor în timpul nopţii

Printre cele mai importante schimbări se află introducerea implicită a unei limite de două ore pe zi pentru utilizarea aplicaţiilor Meta de către adolescenţi. Platformele vor fi blocate pentru aceştia între miezul nopţii şi ora 6:00, iar notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de şcoală.

Totodată, numărul de aprecieri va fi ascuns, filtrele cosmetice vor fi dezactivate, iar adolescenţii vor putea controla redarea automată a videoclipurilor. Aceştia vor putea opta pentru un flux de conţinut care nu este controlat de algoritm, potrivit sursei citate.

Meta intenţionează să introducă multe dintre aceste măsuri de protecţie în următoarele şase luni. Mai dificilă va fi implementarea noilor sisteme de verificare a vârstei, pentru care compania estimează că va avea nevoie de până la un an.

Meta încearcă să-i identifice pe copiii care mint în privinţa vârstei

Una dintre principalele probleme este identificarea utilizatorilor sub 13 ani şi a adolescenţilor care declară o vârstă falsă. Meta dezvoltă un nou model de predicţie care va analiza informaţii precum persoanele cu care un utilizator este conectat, conturile pe care le urmăreşte, cine îl urmăreşte şi inclusiv mesajele de ”La mulţi ani” primite.

Compania încearcă astfel să stabilească dacă un utilizator are sub 13 ani sau se încadrează în categoria 13-17 ani.

Verificarea vârstei este însă dificilă, în special în absenţa recunoaşterii faciale, tehnologie pe care Meta nu o utilizează în acest scop. Problema a provocat inclusiv dispute între Meta şi proprietarii magazinelor de aplicaţii Apple şi Google privind cine ar trebui să fie responsabil pentru verificarea vârstei.

Meta lucrează deja la tehnologii similare în Australia, unde legislaţia interzice accesul copiilor sub 16 ani la reţelele sociale, însă adolescenţii au găsit metode de a ocoli restricţiile.

Meta cere TikTok şi YouTube să introducă restricţii similare

După ani în care a respins acuzaţiile potrivit cărora produsele sale ar avea efecte negative asupra copiilor, Meta încearcă acum să se poziţioneze în fruntea schimbărilor privind protecţia minorilor şi le cere rivalilor să adopte măsuri similare.

Din acordul total de 17 miliarde de dolari, 5,3 miliarde de dolari vor fi plătite de Meta numai dacă TikTok şi YouTube acceptă să achite aceeaşi sumă şi introduc implicit limite de utilizare de o oră pe zi. Meta s-a angajat să adopte la rândul său această limită dacă rivalii procedează astfel.

TikTok şi YouTube nu au răspuns solicitării Meta şi nici cererilor de comentarii ale CNBC. Acordul este însă mult sub cele 200 de miliarde de dolari solicitate iniţial de procurorii generali ai statelor.

Procurorul general al Floridei, James Uthmeier, care nu a participat la acord şi continuă separat procesul împotriva Meta, critică faptul că unele dintre angajamentele companiei sunt valabile doar cinci ani, iar altele zece ani.

„Protecţia copiilor nu este un obiectiv temporar, pe termen scurt. Aceste schimbări trebuie să fie permanente”, a declarat Uthmeier.

Adolescenţii aduc sub 1% din veniturile Meta, dar sunt importanţi pe termen lung

Meta susţine că adolescenţii generează mai puţin de 1% din veniturile companiei, iar datele eMarketer arată că aceştia petrec mai puţin timp pe Instagram şi Facebook decât pe TikTok şi YouTube.

Noile restricţii ar putea însă determina o parte dintre adolescenţi să migreze către platforme cu mai puţine limitări, afectând capacitatea Meta de a-i păstra ca utilizatori atunci când devin adulţi, categorie mult mai valoroasă din perspectiva veniturilor din publicitate.

„Copiii sunt extrem de valoroşi pentru Meta”, a declarat Kelly Stonelake, fost director al companiei şi în prezent activistă pentru siguranţa copiilor.

Potrivit acesteia, limitarea mecanismelor prin care platformele încearcă să menţină tinerii implicaţi ar putea afecta semnificativ strategia actuală a Meta.