Dimineață cu surprize. Deputatul PAS, Vladimir Bolea, care este și președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, a depus jurământul în calitate de ministru al Agriculturii. Presa nu a fost informată nici despre faptul că Viorel Gherciu a plecat din această funcție, dar și nici despre noua numire.

Pe pagina de Facebook a Guvernului a fost difuzat un video de la învestirea noului ministru al Agriculturii. La eveniment a fost președinta țării, Maia Sandu și prim-ministra Natalia Gavrilița.

„Domnule ministru, felicitări. Sarcina noastră este clară, trebuie să creăm condiții ca să avem un sector agricol competitiv. Nu este ușor, ținând cont de provocările zilei de astăzi. Dar eu am certitudinea că dvs împreună cu echipa o să reușiți. Succese”, a declarat Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Felicitări! Cred că pentru foarte mulți această numire nu este o surpriză, dacă analizăm deciziile în domeniul agriculturii care au fost luate în ultimele 11 luni, majoritatea din ele au venit ca și inițiativă legislativă, ca și inițiative pornite de Comisia Parlamentară și de dumneavoastră personal. De aceea, am toată încrederea că această tranziție va fi una ușoară, firească și de bun augur pentru dezvoltarea sectorului agriculturii și industriei alimentare. Aștept să lucrăm împreună”, susține Natalia Gavrilița.

Săptămâna trecută, ministrul Agriculturii Viorel Gherciu a declarat că informațiile despre demisia lui sunt false. Tot atunci și Vladimir Bolea a spus că nu va schimba fotoliul de deputat pe cel de ministru.

Vladimir Bolea are 50 de ani și deține funcția de deputat din anul 2019. Este master în drept economic și vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. Totodată, are o experiență de 20 de ani în domeniul agro-alimentar.

Viorel Gherciu a fost criticat anterior de asociațiile agricole, dar și opoziția parlamentară care solicitau demisia ministrului, fiind nemulțumiți de politicile de sprijin al sectorului agro-alimentar.

#agricultor #Guvern #ministru

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.