Comasarea instituțiilor de învățământ superior și a Institutelor de Cercetare va avea beneficii pentru întregul sistem, iar efectele acestei reforme vor fi vizibile chiar din primii doi ani. O spune ministrul educației și cercetării, Anatolie Topală, potrivit căruia la baza reformei stă situația demografică din țară și numărul tot mai mic de studenți. Potrivit ministrului, niciun angajat al universităților sau institutelor absorbite nu-și va pierde locul de muncă.

Ministrul educației și cercetării spune că acuzațiile privind lipsa consultărilor publice în privința reformei învățământului superior sunt nefondate. Anatolie Topală spune că acest subiect este discutat încă din anul 2015 atât cu reprezentanții universităților, cât și cu cei ai Institutelor de Cercetare, informează ipn.md.Potrivit ministrului, miza reformei nu este de a economisi bani, ci de a transforma universitățile în entități puternice și de a crește calitatea studiilor.

„Această reformă nu poate aduce decât beneficii sistemului de învățământ superior și cercetării. După două săptămâni de discuții constatăm că nimeni nu neagă reforma și nimeni nu a venit cu cifre care ar demonstra că noi facem ceva greșit. Este prima reformă cu care nu ne gândim să economisim bani, dimpotrivă vom investi 700 de milioane de lei în procesul de modernizare a universităților, iar efectul acestor investiții se va vedea într-un an-doi. Instituția absorbită nu dispare, ea doar este dizolvată, toate relațiile contractuale, patrimoniul trec la entitatea absorbantă. Integrând o universitate în altă universitate mai mare toate relațiile contractuale rămân, nu se pierde nimic din tot ce a realizat această universitate”, a spus Anatolie Topală în cadrul emisiunii „Prime Time” de la PrimeTV.

Ministrul spune că reticența unor angajați ai sistemului la reformă poate fi explicată prin teama de a rămâne fără un loc de muncă. Anatolie Topală dă asigurări că toți profesorii universităților absorbite vor activa în continuare, contractele de muncă fiind transferate către noua entitate restructurată.

„În cazul absorbției o funcție sigur se pierde. Este funcția de conducere a instituției, adică rectorul sau directorul de institut. Asta nu înseamnă că acești oameni, după disponibilizare, nu vor putea activa într-o altă funcție în cadrul noii universități. Instituția absorbantă preia toate relațiile contractuale de la instituția absorbită, inclusiv relațiile contractuale de muncă. Universitatea va decide care funcție va fi propusă fiecărui angajat în noua structură. Unii s-ar putea să nu se regăsească în universitatea absorbantă, însă pot activa în cadrul altei universități de pe piață”, a mai spus ministrul educației și cercetării.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, reorganizarea instituțiilor de învățământ presupune transferul studenților, al personalului academic și auxiliar, transferul patrimoniului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procesul de reorganizare este planificat între perioada de absolvire a studiilor și începutul noului an de studii. Pentru reforma învățământului superior sunt alocate din bugetul de stat 700 de milioane de lei, bani destinați modernizării infrastructurii universităților și dezvoltării programelor de studii.

#Anatolie Topală #Studenti #studii #Universitati

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.