Divergențe între reprezentanții guvernării și cei ai opoziției extraparlamentare la un an de la preluarea puterii de către Partidul Acțiune și Solidaritate. Reprezentanții Platformei DA și PL le cer guvernanților mai multă transparență și consolidarea tuturor forțelor politice de dreapta pentru a nu permite revenirea la putere a partidelor oligarhice. De cealaltă parte, reprezentanții puterii spun că rezultatele reformelor demarate vor fi sesizabile abia peste ani.

Reprezentanții Platformei DA spun că guvernarea nu reacționează la nicio propunere constructivă venită din partea opoziției, izolându-se complet de opiniile specialiștilor din afara partidului. Reprezentanții Platformei DA acuză PAS de continuarea practicilor licitațiilor trucate și de mimarea reformei justiției.

„Republica Moldova nu este pregătită să fie condusă de un singur partid. Am văzut o atitudine de superioritate din partea celor din Parlament și Guvern față de critici și propuneri. Platforma DA a venit cu mai multe propuneri atunci când vedeam că se greșește, dar nu am fost ascultați. S-a observat o problemă cu transparența. Proiecte de lege care azi erau scrise, sunt înregistrate în Parlament și votate fără consultări, este o practică ce se tot repetă în acest an. Reforma justiției sună frumos, dar în realitate ce avem? Noi am susținut schimbarea Procurorului General, dar trebuia să se facă procedural, corect. Acum riscăm să fim condamnați la CEDO pentru că s-a greșit procedura. Vorbim de combaterea schemelor. Pe bune? Interconexiunea electrică cu România a fost câștigată de o companie din India, licitația fiind trucată la 20 de mii de euro, când contractul este de milioane”, a spus reprezentantul Platformei DA, Liviu Vovc, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

Nici reprezentanții Partidului Liberal nu se arată încântați de rezultatele livrate de PAS în primul an de mandat, menționând că este necesară schimbarea întregii echipe guvernamentale.

„Remanierile guvernamentale trebuie să înceapă de la prim-ministru. Fără supărare, doamna n-a corespuns și nu va corespunde niciodată funcției. Doamna prim-ministru a comis nenumărate greșeli pornind de la exprimare, iar ultima greșeală l-a vizat pe ministrul agriculturii în privința căruia a mințit. Ea a ascuns că omul, de fapt, era împotriva închiderii Universității Agrare. PAS trebuie să se deschidă și să-i includă pe toți cei care vin cu puncte de vedere constructive. Pentru că apare problema cum menținem o guvernare proeuropeană în următorii 10 ani, ca să nu admitem, din nou, o majoritate pro-oligarhică în Parlament”, a spus liberalul Dorin Chirtoacă.

De cealaltă parte, deputații PAS explică nemulțumirea oamenilor, reflectată în sondaje, prin faptul că guvernarea a demarat reforme dureroase, dar care vor da roade abia în următorii ani.

„Noi nu ne axăm acum pe raitingul PAS, pe cifrele din sondaje. Știu că vrem rezultate imediate, dar unele reforme vor dura 6-7 ani, cum este reforma justiției. Opoziția de ce n-a aplicat la nicio funcție din ministere? Noi i-am așteptat cu mare drag. Când ni se spune că nu i-am acceptat în actul guvernării, noi ne dorim oameni executivi, posturile decizionale sunt deja ocupate. Avem nevoie de oameni peste tot, e o lipsă acută de cadre în Republica Moldova și noi îi așteptăm pe toți cei de bună-credință”, a spus deputatul PAS, Vitalie Gavrouc.

La 11 iulie s-a împlinit un an de la victoria Partidului Acțiune și Solidaritate la scrutinul parlamentar anticipat din 2021. Atunci PAS a obținut 52,8% din sufragii (63 mandate), pe locul doi plasându-se Blocul Comuniștilor și Socialiștilor cu 27,1% (32 mandate).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#guvernare #PAS #remanieri #sondaje

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.