Implementarea sistemului de vot electronic este o investiție extrem de mare! O spune vicepreședinta PAS, Olesea Stamate, potrivit căreia pe interiorul fracțiunii majoritare nu există, deocamdată, consens cu referire la acest subiect. Olesea Stamate spune că votul electronic ar presupune riscuri de influențare a procesului electoral din interior sau din exterior, dacă nu sunt luate măsuri riguroase de securizare cibernetică.

„Votul electronic ar fi o opțiune comodă în special pentru cetățenii din diaspora. Altceva este că cetățenii din diaspora trebuie să aibă semnătura electronică pentru a putea vota. Asta înseamnă accesul lor la serviciul de perfectare a semnăturii electronice și asta presupune un anumit efort. Dar nu avem la moment o poziție unanimă chiar și în interiorul fracțiunii PAS vis-à-vis de votul electronic. Pentru că sunt și avantaje și dezavantaje. Sunt puține țări în lume care au implementat votul electronic și sunt state cu o cultură foarte avansată a democrației și au implementat sisteme foarte costisitoare care au un nivel de siguranță foarte înalt”, a spus Olesea Stamate în timpul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru”.

Comisia Electorală Centrală a aprobat recent conceptul sistemului e-Votare. Potrivit reprezentanților CEC sistemul de vot prin internet le va oferi alegătorilor un instrument alternativ de vot, astfel încât procesul electoral să devină mai accesibil, incluziv și sigur.

„Dacă se va decide să implementăm votul electronic trebuie să fim pregătiți pentru o investiție foarte mare, pentru a asigura securitatea votului la fiecare etapă. Riscuri potențiale sunt la nivelul securității cibernetice, atunci când este vorba de arhitectura sistemului, astfel încât votul să nu poată fi influențat fie din interiorul țării, fie din exterior”, a menționat vicepreședinta PAS.

#Olesea Stamate #PAS #vot electronic

Problemele legate de lipsa brățărilor electronice pentru monitorizarea agresorilor și de colaborarea dintre instituțiile responsabile erau cunoscute încă din 2024, susține Olesea Stamate. Fondatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere” afirmă că, deși autoritățile ar fi fost informate despre aceste deficiențe, situația nu a fost rezolvată, iar tragedia de la Măgdăcești arată consecințele acestor probleme.

Stamate a declarat că, pe 18 decembrie 2024, Comisia parlamentară pentru drepturile omului a organizat audieri publice în cadrul cărora au fost semnalate mai multe probleme în sistemul de protecție a victimelor violenței.

Potrivit ei, atunci s-a constatat că un număr important de ordonanțe de protecție emise de instanțe nu erau executate, iar Inspectoratul Național de Probațiune (INP) nu dispunea de suficiente echipamente pentru monitorizarea electronică a agresorilor. Totodată, ar fi fost identificate probleme în colaborarea dintre instituțiile implicate.

„Eu cred că de câțiva ani buni nu au fost cumpărate brățări. Despre acest lucru se semnalează de foarte mult timp”, a declarat Stamate în cadrul unei emisiuni TV.

Ea susține că mai mulți angajați ai Inspectoratului Național de Probațiune care au vorbit despre aceste probleme în cadrul audierilor parlamentare ar fi plecat ulterior din instituție. Stamate mai afirmă că și persoane care ar fi sesizat conducerea INP și Ministerul Justiției despre lipsa echipamentelor ar fi fost înlăturate din funcții.

Stamate a pus sub semnul întrebării și reforma prin care a trecut Inspectoratul Național de Probațiune în 2024 și a cerut să fie prezentate rezultatele acesteia.

„INP a trecut printr-o reformă instituțională în 2024, anunțată de Ministerul Justiției. Întrebarea mea este: care sunt rezultatele acestei reforme?”, a spus ea.

În ceea ce privește achiziția noilor brățări, Stamate a declarat că a verificat informațiile disponibile pe platforma de achiziții publice și a identificat un contract, însă nu știe dacă echipamentele au fost deja livrate.

Olesea Stamate și membrii Mișcării Civice „Construim Încredere” au participat vineri, 4 septembrie, la protestul organizat în fața Ministerului Afacerilor Interne, după tragedia de la Măgdăcești. Manifestanții au cerut măsuri mai eficiente pentru protejarea victimelor violenței în familie, monitorizarea agresorilor și sancțiuni mai dure pentru încălcarea ordinelor de protecție.

Amintim că, la 31 august, un bărbat de 47 de ani și-ar fi împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-ar fi sinucis. Femeia avea un ordin de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare, care, potrivit informațiilor preliminare, ar fi fost nefuncțională. Autoritățile verifică în prezent dacă mecanismul de supraveghere a fost activ și dacă instituțiile responsabile au respectat procedurile de intervenție.