În această seară, Centrul Național Anticorupție a venit cu mai multe detalii despre perchezițiile efectuate astăzi la fostul președinte al Parlamentului, Adrian Candu. Potrivit CNA, ofițerii împreună cu procurorii anticorupție au descins la domiciliu și la alte trei imobile deținute de Candu. Perchezițiile au avut loc într-o cauză penală pornită pe fapte de îmbogățire ilicită.

Drept temei pentru inițierea procesului penal a servit sesizarea Autorității Naționale de Integritate, care a efectuat controlul averii și intereselor personale ale lui Candu.

„Urmărirea penală a constatat că, în perioada ianuarie 2015 – iulie 2016, persoana de demnitate publică ar fi obținut o cotă parte dintr-o societate cu răspundere limitate(SRL) autohtonă, precum și și-ar fi suplinit bugetul familiei cu mijloace financiare nejustificate, în sumă de aproape 800.000 de lei. De asemenea, în perioada august 2016 – martie 2020, demnitarul și-ar fi majorat averea cu mijloace financiare și bunuri imobile, utilizând în acest sens bani din surse nejustificate, în sumă de aproximativ 4,5 milioane de lei”, anunță CNA.

Totodată, CNA anunță că astăzi Andrian Candu a fost recunoscut în calitate de bănuit și audiat la sediu instituției. Urmărirea penală este condusă de Procuratura Anticorupție.

Anterior, Candu a venit cu o reacție referitor la perchezițiile de astăzi. Fostul deputat susține că ofițerii CNA și procurorii anticorupție „Nu au găsit și ridicat nimic” de la el de acasă. Mai mult de atât, Candu a declarat că toate veniturile sale din ultimii 10 ani au fost înregistrate în declarațiile de venit și de proprietate.

Amintim că în luna martie, Autoritatea Națională de Integritate a anunțat că va cere în instanță confiscarea „averii nejustificate” a fostului președinte al Parlamentului Andrian Candu, în sumă de peste 4,3 milioane de lei. Atunci, Candu a declarat că decizia ANI a fost contestată, iar în baza deciziei Procuratura va investiga și ea. Măsuri de anchetă au fost luate prin decizia Autorității Naționale de Integritate din 1 martie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Andrian Candu #CNA #detalii #Percheziții

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.