Primul ajutor în caz de înec este foarte important, de el depinzând viața victimei. Desigur că prevenția este întotdeauna cea mai bună soluție, dar este bine să știm și în ce constă primul ajutor în caz de înec, scrie libertatea.ro.

Înecul este un accident extrem de grav provocat de inundarea căilor aeriene cu apă. Asfixia (stopul respirator) este urmată de stopul cardiac.

Înecul se poate întâmpla rapid și în liniște și provoacă un număr înfricoșător de decese în fiecare an. Cele mai multe decese din înec sunt cauzate de înec secundar sau de un spasm muscular în gât care provoacă blocarea căilor respiratorii. Victimele înecate au tendința de a înghiți cantități mari de apă și, prin urmare, sunt foarte susceptibile de a vomita. Când resuscitați, ar trebui să fiți conștienți de acest lucru și că poate fi necesar să le întoarceți periodic pe o parte pentru a vă asigura că nu inhalează vărsăturile în plămâni. Ce este înecul secundar Oricine a rămas inconștient în apă și pentru câteva clipe ar trebui să fie evaluat la spital, deoarece există un risc real de a suferi de înec secundar.

Înecul secundar poate apărea din chiar și din cauza unei cantități mici de apă care intră în plămâni. Plămânii devin inflamați și iritați, făcând aproape imposibilă inspirarea oxigenului și expirarea dioxidului de carbon.

Această reacție se poate întâmpla până la 72 de ore după ce accidentul părea rezolvat și pune viața în pericol. Starea se poate deteriora brusc și victima poate dezvolta dificultăți severe de respirație. Dacă se întâmplă acest lucru, sunați imediat la ambulanță.

Primul ajutor în caz de înec

Ajungeți la victimă cât mai repede, preferabil cu un mijloc de transport (barcă), folosiți colacul sau vestă de salvare, dacă puteți;
Aveți grijă să fiți în siguranță, înainte de a verifica victima.
Verificați dacă persoana este conștientă. Ne uităm în gura victimei ca să verificăm dacă acolo se află orice corp străin: mâl, scoici, alge, bețe.
Nu începeţi resuscitarea în apă decât dacă sunteţi instruiţi pentru aceasta
Verificați starea coloanei vertebrale – pacientul se fixează pe un plan dur, nu se mişcă capul, cu mâinile se fixează gâtul;
Dacă persoana este inconştientă se deschid căile respiratorii, prin ridicarea mandibulei şi se verifică dacă există respirație spontană şi dacă există puls la artera carotidă.
Dacă nu există puls şi respiraţie se încep rapid manevrele de resuscitare cardiorespiratorie cu 30 compresii sternale (mijlocul sternului) şi 5 respirații gură la gură (se insuflă aer în căile respiratorii, gură la gură, ținem nasul cu două degete, ridicând mandibula astfel încât aerul să pătrundă în plămâni, nu în stomac).
Victima se menține în poziţie orizontală și se solicită ajutor medical la Serviciul național unic pentru pentru apelurile de urgență 112;
Voma este un fenomen frecvent, este de ajuns că curăţaţi căile respiratorii.
Dacă persoana are respiraţie, are puls, dar este inconştientă, plasaţi-o în poziţie de siguranţă, lateral, ţinând capul, gâtul şi întreg corpul odată. Evitați să mișcați corpul mai mult decât este nevoie și aveți grijă la coloană vertebrală: nu uitaţi, o persoană scoasă de la înec e posibil să aibă afectată coloana vertebrală). Imediat solicitaţi Serviciul național unic pentru pentru apelurile de urgență 112.
Nu uitați că poată să apară oricând înecul secundar, așadar, este bine să chemați ambulanța chiar dacă victima și-a revenit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.