Delegația Executivului moldovean, condusă de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, alături de ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, și ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, va participa astăzi, 16 iulie 2022, la cea de-a doua ediție a Conferinței ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Conferința de la București va fi găzduită și co-prezidată de ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, alături de ministrul Afacerilor Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, și ministrul de stat pentru dezvoltare, francofonie și parteneriate internaționale al Franței, Chrysoula Zacharopoulou.

Donatorii și partenerii țării noastre se vor reuni pentru a identifica noi posibilități de generare a asistenței necesare Republicii Moldova pentru depășirea crizelor, realizarea reformelor și atingerea obiectivelor propuse odată cu obținerea statutului de țară candidat de aderare la UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, în cadrul Conferinței se vor întruni cele cinci Grupuri de lucru ale Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, formate din experți guvernamentali din statele participante la Platformă. Acestea activează în domenii-cheie, precum: situația umanitară a refugiaților din Ucraina găzduiți de Republica Moldova, combaterea corupției, securitatea energetică, asistența financiară și managementul frontierelor. În cadrul Conferinței va fi examinată și extinderea grupurilor de lucru pentru a răspunde adecvat la necesitățile țării noastre.

Prima ediție a Conferinței donatorilor „Platforma de Sprijin a Republicii Moldova” s-a desfășurat la Berlin în aprilie anul curent. Evenimentul a reunit 47 de participanți. În cadrul conferinței, statele participante au anunțat că vor susține Republica Moldova cu un pachet financiar în valoare de peste 695 de milioane de euro, care include asistență financiară directă pentru bugetul țării, granturi și credite concesionale orientate pe implementarea reformelor și europenizarea Republicii Moldova.

#București #cabinet de ministri #ministri

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.