Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că Republica Moldova a ajuns la un deficit comercial de 1,7 miliarde de dolari în cinci luni ale anului 2022, cu 8,5% mai mult față de perioada similară a anului precedent. Valoare foarte mare din perspectiva echilibrelor macroeconomice, scrie BANI.MD.

În structura exporturilor (1,8 miliarde dolari), cea mai mare pondere o au cerealele și preparate pe bază de cereale (16,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (12,2%), semințe și fructe oleaginoase (11,8%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (9,8%) și legume și fructe (8,2%).

Creșteri semnificative au înregistrat livrările de cereale și preparate pe bază de cereale (de 6,0 ori), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (de 5,7 ori), semințe și fructe oleaginoase (de 3,0 ori), petrol, produse petroliere și produse înrudite, în principal reexporturi (de 9,6 ori), legume și fructe (+36,6%), hrană destinată animalelor (de 3,5 ori), vehicule rutiere, preponderent reexporturi (de 1,8 ori), îmbrăcăminte și accesorii (+13,2%), articole din minerale nemetalice (+56,6%).

Totodată, exporturile au fost trase în jos de: băuturi alcoolice și nealcoolice (-23,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (-6,4%), produse medicinale și farmaceutice (-19,3%), mobilă și părțile ei (-7,1%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (-34,6%), carne și preparate din carne (-63,8%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-12,4%).

În cinci luni ale anului 2022, importurile de mărfuri au însumat 3,5 miliarde dolari. Ponderea cea mai mare o au produse petroliere – 13,1% și gazele naturale – 11,3%. Importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz au crescut de 3,5 ori, pe seama creșterii valorii gazului natural importat din Federația Rusă, de 3,8 ori, petrol, produse petroliere și produse înrudite (de 2,4 ori) și mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (de 1,7 ori).

Totodată, s-au diminuat importurile de metale neferoase (-53,6%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-30,8%), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (-4,1%), tutun brut și prelucrat (-17,1%), aparate fotografice, echipamente și furnituri de optică; ceasuri și orologii (-31,7%), mașini și aparate pentru prelucrarea metalelor (-24,6%).

#comert #exporturi #importuri #statistica

Cota TVA nu poate garanta stabilitatea prețului grâului pe piață, susține ministra Finanțelor, Victoria Belous. Potrivit acesteia, chiar și o eventuală reducere a taxei la zero sau 5% nu ar împiedica fluctuațiile de preț.

„Cota TVA nu este o garanție a stabilității prețurilor de pe piață. Chiar dacă noi o putem diminua, o diminuăm la zero sau la 5%, asta nu înseamnă că marfa nu se va scumpi sau nu se va ieftini. Prețul pe piață este influențat de foarte multe elemente și mai puțin de cota TVA care este stabilită”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a respins și argumentul potrivit căruia o modificare cu patru puncte procentuale a cotei TVA ar provoca inevitabil instabilitate în lanț.

„Eu, într-adevăr, nu sunt de acord cu faptul că 4% de la TVA va duce la instabilitate în lanț. Consider că este o abordare generalizată și puțin nejustificată”, a punctat Belous.

Potrivit ministrei, diferența dintre cotele de TVA aplicate în diferite etape ale procesului de producere și comercializare a produselor alimentare a stat la baza propunerilor de modificare a mecanismului fiscal. Belous a explicat că materia primă este impozitată cu o cotă mai mică, în timp ce produsele procesate, precum făina, ajung în comerț cu TVA de 20%.

„Ceea ce noi am încercat să propunem este să balansăm acest lanț de tranzacționare, astfel încât să fie o mai mică discrepanță din momentul în care se vine cu materia primă și până când produsul este propus cetățeanului”, a spus ministra.

Belous a menționat că autoritățile discută în continuare mecanismul de aplicare a TVA, după ce mediul de afaceri s-a împărțit în opinii privind modificările propuse.