Un nou proiect de anvergură este realizat la inițiativa lui Ilan Șor, în orașul Taraclia. Parcul „Iurii Gagarin”, singurul și cel mai mare din oraș, care are o suprafață de 23,5 mii de metri pătrați, va fi reconstruit aproape în totalitate. De asemenea, lacul din preajmă va fi curățat și întregul parc va redeveni o oază de liniște, verdeață și relaxare. Startul lucrărilor de reconstrucție a parcului a fost dat acum câteva zile. Acest proiect demonstrează repetat că, pentru echipa Partidului „ȘOR”, confortul, liniștea și siguranța cetățenilor reprezintă o prioritate.

Locuitorii orașului Taraclia își amintesc cu nostalgie de vremurile în care petreceau timpul liber în acest parc și făceau baie în apa iazului din zonă, care are o suprafață de 6000 de metri pătrați. De peste 30 de ani, parcul s-a aflat într-o stare jalnică.

„În ultimii 30 de ani, nu am avut un loc în care să ne putem plimba, unde să pescuim, să ne scăldăm. Apa din iazul de lângă parc este verde, miroase urât. Mulțumim tuturor celor care s-au apucat să-l reconstruiască. Suntem foarte bucuroși”, a menționat un locuitor al orașului Taraclia.

„Salutăm reconstrucția acestui parc. Copiii vor avea unde să se joace, ei au nevoie de multe activități. Vom veni cu plăcere să ne petrecem timpul aici”, a spus o femeie.

Potrivit primarului orașului Taraclia, Veaceslav Lupov, parcul va fi reconstruit aproape în totalitate. Mai exact, vor fi renovate scările, digul, va fi curățat iazul, vor fi construite alei, vor fi catamarane pe care oamenii vor putea să se plimbe, să facă poze. De asemenea, pe teritoriul parcului, se află o rotondă care a fost construită în anul 1988, cu ocazia împlinirii a 175 de ani de la înființarea orașului Taraclia, în 1813, și care, de asemenea, urmează să fie renovată. Acolo, tinerii vor putea să oficieze căsătorii.

„Renovarea parcului din Taraclia este unul dintre proiectele pe care mi le-am propus să le realizez. Acest parc urma să fie dat în exploatare pe 1 iunie 2020. Din cauza pandemiei de coronavirus, proiectul a fost oprit. Ne-am chinuit cât ne-am chinuit, dar, în sfârșit, a venit momentul să ne suflecăm mânicile și să ne apucăm de lucru, să reconstruim Taraclia. Vom continua să realizăm tot ce ne-am propus. Îi mulțumim lui Ilan Șor că ne susține”, a menționat primarul Veaceslav Lupov.

La eveniment, a participat și deputatul Partidului „ȘOR”, Vadim Fotescu, care a afirmat că proiectele bune, benefice pentru locuitorii din Taraclia vor continua.

„Sunt convins că acest proiect va deveni unul dintre cele mai bune din țară și vă veți mândri cu acest parc, care va atrage și locuitorii localităților din preajmă, pentru a se odihni aici. Sunt bucuros că în aceste vremuri grele aduse de guvernarea PAS, echipei Partidului „ȘOR” îi reușește să fie alături de oameni și să-și îndeplinească promisiunile. Când vom fi la guvernare, toate proiectele formațiunii noastre vor fi implementate la nivelul întregii țări”, a dat asigurări deputatul Vadim Fotescu.

Președintele Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, la inițiativa căruia este reconstruit și reamenajat parcul din Taraclia, a declarat, într-o intervenție live, că modernizarea orașului Taraclia este abia la început.

„Parcul ocupă un loc important în viața fiecărui oraș. Parcul este locul unde avem prima întâlnire, unde ne îndrăgostim pentru prima oară, ne sărutăm, apoi ne plimbăm copiii, iar când ajungem la bătrânețe, de asemenea, petrecem timp liber în parc. După ce am construit cel mai mare parc din țară, de la Orhei, am constatat că acesta este un loc de tranziție între generații. Îmi doresc să vă mândriți cu cel mai frumos parc din localitatea dvs. Mă bucur că, împreună cu primarul orașului Taraclia, reușim să implementăm acest proiect minunat, ambițios și amplu. Pe fundalul crizelor provocate de actuala guvernare, de Guvern și Maia Sandu, noi continuăm să dezvoltăm acele localități unde oamenii ne-au oferit încrederea prin vot”, a punctat Ilan Șor.

La finalul evenimentului dedicat startului lucrărilor de renovare a parcului din Taraclia, localnicii au avut ocazia să vizualizeze despre cum va arăta Parcul „Iurii Gagarin” când va fi gata și au rămas impresionați. Autoritățile locale își propun ca lucrările de modernizare a parcului să se încheie la toamnă.

Echipa Partidului „ȘOR”, la inițiativa liderului Ilan Șor, a implementat mai multe proiecte de infrastructură în orașul Taraclia, care le aduc localnicilor beneficii. În 2020, a iluminat integral localitatea. Totodată, grădinița nr.1 din Taraclia, lăsată de izbeliște aproape zece ani, a fost renovată integral. Instituția preșcolară urmează să-și redeschidă ușile pentru copii, la toamnă. De asemenea, în mai multe sate din raionul Taraclia au fost construite terenuri de joacă. În prezent, au loc lucrări capitale privind reabilitarea străzii Karl Marx, o arteră importantă din oraș, care traversează orașul dintr-un capăt până în altul și pe care circulă tot transportul care intră și iese din localitate. Tot la inițiativa echipei lui Ilan Șor, pe mai multe străzi din Taraclia, în premieră, a fost aplicat marcaj rutier și au fost amenajate treceri de pietoni, în preajma grădinițelor, școlilor, Centrului medicilor de familie, teatru și alte obiective de menire socială. Autoritățile din Taraclia își propun ca, în curând, să renoveze și muzeul din oraș.

#Ilan Șor #parc central #Taraclia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.