Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj a devenit primul din România și unul dintre primele din Europa unde pasagerii nu mai trebuie să scoată lichidele și dispozitivele electronice din bagajul de mână la punctele de control de securitate. Responsabilii precizează că acest fapt se datorează modificărilor implementate în procesul de verificare a securității.

Precizăm că potrivit rigorilor UE, începând cu 2014 lichidele se transportă pe cale aeriană, în bagajul de mână, numai în recipiente de maxim 100 ml. Acestea vor fi împachetate toate într-o sigură pungă prevăzută cu sistem de închidere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ele nu trebuie să cântărească mai mult de un kilogram, conform Airadvisor. De asemenea, produsele lichide cumpărate din duty-free trebuie să fie ambalate individual, în pungi cu sisteme de securitate în care să fie vizibile obiectul și chitanța.

În prima jumătate a anului 2022, Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj a înregistrat peste un milion de pasageri, circa 80% din fluxul raportat înainte de pandemie. Administrația estimează că până în 2023 numărul lor va ajunge la trei milioane.

#Aeroport #avion #Cluj #control Aeroport #lichide

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia