Subiectul dublării cotelor de acces fără taxe pe piața europeană pentru ultimele șapte produse agricole din Republica Moldova încă supuse regimului tarifar figurează astăzi, 18 iulie, pe agenda Consiliului Uniunii Europene. Includerea subiectului pe agendă înseamnă, de regulă, că decizia este agreată de cei 27 de miniștri ai agriculturii din UE. La modul practic, toate produsele moldovenești vor putea intra de acum înainte în UE fără tarife în zona de liber schimb (DCFTA), scrie IPN.

Pe 5 iulie, Parlamentul European a adoptat în procedură accelerată legislația propusă cu aproape o lună mai devreme de Comisia Europeană, care prevede că Republica Moldova va putea, timp de un an cel puțin, să-și vândă produsele agricole pe piețele europene fără a plăti taxe vamale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia și-a prezentat inițiativa ca pe „o ilustrare a solidarității UE, menită să ajute Republica Moldova să facă față pierderii principalelor sale piețe și centre de tranzit pentru aceste produse agricole cheie ca urmare a războiului împotriva Ucrainei”.

Ultimele șapte produse din Republica Moldova care sunt încă supuse regimului tarifar sunt: prunele, cireșele, merele, strugurii de masă și sucul de struguri, roșiile și usturoiul. Regulamentul propus dublează, pe durata unui an, cantitatea acestor produse care pot fi exportate în UE din Moldova fără taxe.

Volumele potențiale scutite de taxele vamale vor fi acum în valoare de aproximativ 55 de milioane de euro, dintre care aproximativ 10 milioane de euro pentru prune și 27 de milioane de euro pentru struguri de masă.

#Consiliul UE #dublarea cotelor export #export in ue #export produse alimentare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.