Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a făcut unele dezvăluiri cu privire la atitudinea autoritară a fostului lider, Vlad Pahotniuc, informează Realitatea.md. Potrivit lui Diacov, acesta fusese înlăturat și ținut la distanță față de tot ce însemna luarea deciziilor în partid.

„Eu am avut o înțelegere cu fostul lider: ca din când în când să spun și alte păreri decât cele ale majorității. Și undeva un an de zile chestia asta a fost suportată. Dar pe urmă când toți vin cu laude, și iar laude, și doar unul vine și spune că nu e corect sau nu e bine – până la urmă ăsta care strică nervii e dat la o parte.

A fost o situație dramatică, atunci când am discutat despre demisia lui Filat. Și patru deputați ne-am înțeles să nu votăm, dar doi au cedat și am rămas eu și dl Țulea. Am avut multe situații dramatice și am ajuns la ceea că practic, în ultimul timp am fost înlăturat, am fost ținut la distanță, ca să nu-și strice nervii”, a declarat Dumitru Diacov, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la postul JurnalTV.

Democratul a mai recunoscut că pe timpul lui Vlad Plahotniuc, în partid era o monitorizare dură a acțiunilor și vorbelor spuse în public de către membrii PD și că toți erau supravegheați.

Referitor la liderul anterior, Marian Lupu, Diacov spune că l-a invitat personal, după ce Lupu părăsise Partidul Comuniștilor. „Eu pe dl Lupu l-am invitat din proprie inițiativă, când a plecat de la PCRM. Poate dl Plahotniuc și a intervenit cumva, dar eu am dus tratative cu Lupu tet-a-tet”, afirmă Dumitru Diacov.

#Dumitru Diacov #Marian Lupu #PDM #Vlad Plahotniuc

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.