În iunie, moldovenii au vândut valută în sumă de 254,4 mil. de dolari SUA, cu 21,3% mai mult față de luna mai, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Vânzările mai mari de valută se datorează transferurilor în creștere ale moldovenilor care muncesc în străinătate. În luna iunie acestea au însumat 169,3 mil. USD cu 14% mai mult comparativ cu luna mai, scrie BANI.MD.

În luna iunie 2022 gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice1 a constituit 101,8% comparativ cu 106,2% în luna mai 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a majorat cu 44,7 milioane USD (+21,3%), iar cererea netă de valută din partea agenților economici – cu 52,4 milioane USD (+26,5%). În aceste condiții, BNM a intervenit pe piața interbancară locală, prin procurări nete de valută în volum de 45,6 mil. USD2.
În luna iunie leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 1,1% în raport cu dolarul SUA, până la până la 19,1233 USD/MDL comparativ cu 18,9244 USD/MDL în luna mai. Potrivit valorilor de la finele lunii iunie, leul s-a depreciat cu 0,3%3 în raport cu dolarul SUA.

În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (77,2%).

Luând în considerare anticipările inflaționiste și evoluția pieței ca urmare a majorării tarifelor la resursele energetice, care se manifestă la nivel internațional și, respectiv, în Republica Moldova, precum și situația geopolitică, BNM monitorizează cu atenție evoluțiile și va interveni prin politica sa monetară pentru a crea condiții adecvate pe piața monetară, de credit și valutară.

#cerere de valuta #curs valutar #schimb valutar #transferuri

Ministerul Mediului a venit cu o clarificare după ce Primăria municipiului Chișinău a reclamat public excluderea unui reprezentant al capitalei din Comisia Nistreană – Comisia privind utilizarea stabilă și protecția bazinului fluviului Nistru.

Potrivit instituției, nici Primăria Chișinău, nici S.A. „Apă-Canal Chișinău” nu au făcut parte anterior din componența comisiei, astfel încât afirmațiile privind o eventuală excludere sunt „complet nefondate”.

„Ministerul Mediului analizează aspectele invocate în solicitare și susține de principiu această abordare. Fapt menționat în ultima frază a răspunsului oficial. Totuși, modificarea componenței presupune consultări cu toți membrii actuali ai comisiei, coordonarea cu partea ucraineană, iar ulterior elaborarea și promovarea unui proiect de Hotărâre de Guvern. Asumarea unilaterală a unei decizii de către Ministerul Mediului ar fi incorectă din punct de vedere procedural”, explică Gheorghe Hajder.

Potrivit instituției, o decizie unilaterală din partea Ministerului Mediului ar fi incorectă din punct de vedere procedural.

„Susțin includerea unui reprezentant al Primăriei Chișinău și/sau al S.A. „Apă-Canal Chișinău” în comisie și voi propune această modificare”, se arată în răspunsul oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Clarificarea vine după ce Primăria Chișinău a transmis, într-o postare publică, că a solicitat anterior includerea unui reprezentant al capitalei în comisie, dar a primit răspuns că, la acea etapă, acest lucru nu era posibil.

Primăria Chișinău, respinsă din Comisia Nistreană: „Comunicarea trebuie să fie directă, nu prin rețele de socializare”

Tot astăzi, 25 august, ministrul a anunțat că situația pe râul Nistru se agravează, iar menținerea actualului debit de apă din Ucraina ar putea deveni foarte dificilă.