Vladimir Beșleagă, împlinește astăzi onorabila vârstă de 91 de ani. Scriitorul s-a născut la 25 iulie 1931 în satul Mălăieşti, raionul Grigoriopol, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

În această seară la teatrul Eugene Ionesco din Capitală va fi difuzat în premieră fimul „ZBOR”, în regia lui Eugeniu Popovici. Protagonistrul princpal al filmului este Vladimir Beşleagă. Scriitorul va fi și el la eveniment după cum anunță organizatorii.

„Primăria municipiului Chișinău îi adresează sincere felicitări cu ocazia zilei de naștere scriitorului și traducătorului Vladimir Beșleagă, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994), Laureat al Premiului de Stat, Cavaler al Ordinului Republicii, Cetățean de Onoare al municipiului Chișinău. Să ne fiți sănătos, maestre, să aveți oameni buni în preajmă și să ne bucurați în continuare cu scrierile dumneavoastră pline de har și de înțelepciune!”, a scris Primăria Capitalei.

Prozator, eseist, publicist şi traducător, şi-a început activitatea literară în anii ’60. În 1956 a debutat cu cartea „Zbânţuilă”, dedicată micilor cititori. Primul roman, „Zbor frânt”, reeditat de câteva ori, este recunoscut drept unul dintre romanele care au schimbat faţa prozei din literatura Basarabiei postbelice.

În anii 90, a făcut partea din Mişcarea de Renaştere naţională şi a fost deputat în primul Parlament al Moldovei independente. Vladimir Beşleagă este un model intelectual, un promotor al adevărului istoric şi a luptat în permanenţă pentru recuperarea valorilor româneşti.

În 1996, Vladimir Beşleagă a fost decorat cu „Ordinul Republicii”, însă scriitorul a returnat distincţia în 2003, în semn de protest pentru faptul că acest ordin îi fusese oferit şi fostului lider comunist Ivan Bodiul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Vladimir Beșleagă #zi de nastere

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.