Părinții unei fetiţe de nouă ani care şi-a pierdut viaţa în timp ce făcea o provocare periculoasă devenită populară pe TikTok dau în judecată platforma de socializare. Familia este devastată şi cere să se facă dreptate, acuzând compania care a lansat Tiktok că nu ţin cont de vârsta utilizatorilor, copiii având acces la diferite materiale video, nefiltrate, cu conţinut periculos.

Arriani Arroyo, în vârstă de nouă ani, a murit împreună cu Lalani Erika Renee Walton, în vârstă de opt ani, după ce au dat curs unei provocări virale pe internet. Avocaţii familiei spun că fetiţele ar fi văzut trendul din cauza algoritmului Tiktok, care nu filtrează conţinutul periculos în cazul utilizatorilor cu vârste fragede.

Matt Berman de la Social Media Victims Loss Center reprezintă familia Arroyo și familia Walton din Texas. „Familia susţine că TikTok știa, sau ar fi trebuit să știe, că algoritmul îi conducea pe copii pe această cale oribilă și nu a făcut nimic în acest sens, deoarece scopul lor era să maximizeze implicarea utilizatorilor, mai presus de a avea un produs sigur”, a spus Berman, potrivit Mirror, scrie Observator.

Familia cere să se facă dreptate

Arriani a fost descrisă ca fiind un copil plin de viaţă, efervescent, care visa să lucreze în industria divertismentului. Familiile lor au depus marți o plângere la curtea superioară din Los Angeles.

„TikTok trebuie să fie tras la răspundere pentru transmiterea de conținut periculos acestor două fete tinere. TikTok a investit miliarde de dolari pentru a proiecta în mod intenționat produse care promovează conținut periculos despre care de altfel compania știe că este periculos și poate provoca decesul utilizatorilor săi. TikTok știa, fără îndoială, că provocarea mortală se răspândește prin aplicația lor și că algoritmul lor alimenta provocarea în mod special copiilor, inclusiv celor care au murit”, a adăugat Berman.

Avocații au adăugat: „TikTok a dat prioritate profiturilor corporative mai mult decât asupra sănătății și siguranței utilizatorilor săi și, în special, asupra sănătății și siguranței copiilor vulnerabili de care TikTok știa sau ar fi trebuit să știe că folosesc în mod activ platforma de socializare”.

Terapeutul comportamental, Melissa Waldo, de la Sixteenth Street Community Health Centers a spus că rețelele sociale sunt consumate mai repede de copiii mai mici, lucru mult mai periculos pentru aceştia, mai ales la vârste fragede. „Când vorbim despre copiii mai mici, există și mai mult impact în sensul că există mai puțină judecată sau există o capacitate mai mică de a face o judecată bună, pot fi uşor manipulaţi”, a explicat aceasta.

TikTok a spus că nu poate comenta asupra litigiilor în curs, dar a făcut o referire în ceea ce priveşte o declaraţie făcută în decembrie anul trecut. „Această «provocare» tulburătoare, despre care oamenii par să afle din alte surse decât TikTok, este anterioară platformei noastre și nu a fost niciodată o tendință TikTok. Rămânem vigilenți în angajamentul nostru față de siguranța utilizatorilor și vom elimina imediat conținutul asociat dacă este găsit. Cele mai profunde gânduri ale noastre se adresează familiei pentru pierderea lor tragică”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

TikTok, sursa unor provocări mortale

Nu este primul caz în care aplicaţia TikTok devine sursa unor incidente extreme. În ianuarie 2021, o fetiţă de doar 10 ani a pierit în timpul unei provocări pentru contul ei de Tik-Tok. „Jocul fularului”, cunoscut ca ”blackout challenge”, în care copiii îşi blochează respiraţia până la leşin, pentru a experimenta senzaţii tari, provoacă în fiecare an accidente, unele dintre ele mortale. Moartea fetei a provocat reacții puternice în Italia, iar oamenii solicită o mai bună reglementare a rețelelor sociale.

De asemenea, în august 2020, o adolescentă de 15 ani a murit în urma unei supradoze cu Benadryl. Fata a văzut pe aplicaţia TikTok provocarea, devenită virală, în care îţi administrezi doze mai mari de medicament antialergic pentru halucinaţii. În luna mai a aceluiaşi an, alţi trei adolescenţi din Fort Worth, Texas au fost spitalizaţi după ce au înghiţit doze excesive de Benadryl, ca parte a “provocării”.

Moartea fetei din Palermo a fost urmată pe 28 ianuarie de cazul unei femei de 48 de ani, influencer din Siracusa, tot în Sicilia, care a fost citată de poliția locală pentru presupunerea instigării la sinucidere, după ce a postat un videoclip pe Tiktok în care un bărbat înfăşoară cu bandă adezivă o femeie în jurul gâtului, gurii și nasului, astfel încât să nu poată respira, într-o altă provocare Blackout. Poliţia a aflat că nu era singurul clip de acest gen pe care îl postase pentru comunitatea ei de peste 730.00 de urmăritori de toate vârstele. Au găsit în jur de 20 de videoclipuri cu provocări periculoase, inclusiv inhalarea cremei prin nas, închiderea pleoapelor cu un clește, toate fiind făcute de influenceriţa, mamă la rândul ei. Anchetatorii au decis ştergerea imediată a acelor filmări de pe platforma de socializare.

#deces #fetite #parinti #tiktok

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.