În acest an recolta de grâu este mai mică față de anul trecut, dar securitatea alimentară a țării este asigurată! O spune ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, potrivit căruia seceta a compromis o parte din grâu, însă roada asigură consumul intern al țării. De asemenea, potrivit oficialului agricultorii își țin grâul în hambare pentru că prețul de export este unul foarte mic.

Ministrul Agriculturii spune că recoltarea grâului încă nu este finalizată în nordul Republicii Moldova, însă potrivit prognozelor recolta de grâu la nivel național ar urma să fie de aproape 800 de mii de tone, informează ipn.md.

Recolta este mai mică față de anul trecut când s-a înregistrat o roadă record de 1,5 milioane de tone de grâu.

„Într-o săptămână se termină recoltarea grâului. Recolta grâului este foarte diferită în acest an în Republica Moldova, de la 1,5 tone la hectar în unele raioane, sudul are o medie 2,5 tone. În nordul țării recolta e de 4,5 – 5 tone la hectar. Noi avem un consum intern pentru persoane de 330 de mii de tone și încă 150 de mii de tone se consumă pentru grâu furajer. În acest an, din prognoze așteptăm în jur de 700-800 de mii de tone de grâu. E mult mai puțin decât anul trecut, dar în anul 2020 Republica Moldova a raportat o cantitate de 565 mii de tone de grâu. În acest an, pentru a asigura consumul intern, ne ajunge”, a spus Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV.

Potrivit ministrului, sunt sistate aproape complet exporturile de grâu, întrucât prețul nu este unul avantajos. Vladimir Bolea spune că agricultorii țin grâul în depozite, nu se grăbesc să exporte la prețuri mici și așteaptă vremuri mai bune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Capacitatea de depozitare a cerealelor în elevatoarele din Republica Moldova este de peste 1 milion de tone.

„Exporturile sunt foarte slabe, cantitățile sunt foarte mici. Scăderea de preț a început acum două săptămâni și este cauzată de faptul că merge recolta și e grâu din abundență, marea majoritate a agricultorilor își achită datoriile din primăvară. Al doilea factor este că a fost o roadă mare în Canada, SUA, Rusia și din acest motiv, la fel, au scăzut prețurile. Al treilea motiv obiectiv este că și Ucraina a început exportul și exportă și în România. Prețurile nu sunt mari, de aceea agricultorii care au posibilitatea să mai țină grâul, îl țin pe stoc, mai așteaptă un alt preț”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Seceta din acest an a compromis marea majoritate a recoltei de porumb. Totuși, în fiecare an Republica Moldova produce 280% din necesarul de porumb pe care-l are țara pentru consum intern.

Potrivit ministrului Agriculturii, Republica Moldova mai are stocuri de 700 de mii de tone de porumb.

#Cereale #grau #seceta #Vladimir Bolea

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.