Guvernul a pregătit un plan de acțiuni, pentru a diminua consumul de gaze pe timp de iarnă. Măsurile se regăsesc în Proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea unor măsuri de prevenire și atenuare a impactului crizei energetice în caz de limitare a furnizării gazelor naturale și pregătirea pentru perioada sezonului de încălzire 2022-2023, care a fost publicat pentru consultări publice.

Printre măsurile de reducere și atenuare a impactului în caz de limitare a furnizării gazelor naturale se enumeră:

Reducerea temperaturii agentului termic livrat în cadrul sistemului centralizat de producere a energiei termice cu până la 10 %, în condițiile respectării valorilor minime normate;
Sistarea iluminatului stradal pe timp de noapte;
Organizarea procesului de învățământ la distanță/online pentru instituțiile de învățământ (cel puțin 10 zile pe lună);
Limitarea temperaturii interioare la 19 OC în cadrul hotelor, restaurantelor, clădirilor comerciale, publice, gospodării casnice;
Optimizarea programului de lucru (schimburi de lucru de acasă, program redus de activitate) etc.

Documentul integral îl puteți accesa aici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că marți, 2 iulie, vicepremierul Andrei Spînu a dat asigurări că la iarnă moldovenii nu vor îngheța de frig. Totodată, Spînu a declarat că sunt șapte pași pe care urmează să îi întreprindă Guvernul. Printre acestea se numără identificarea resurselor alternative de energie, achiziția de cărbune, păcură și lemne.

#criza energetică #Guvernul Gavrilita #lectii online #lucru de acasa

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.