Actorul Brad Pitt și-a cumpărat recent o casă în California, pentru care a plătit fabuloasa sumă de 40 de milioane de dolari. Conacul istoric, care i-a aparținut scriitorului american Daniel Lewis James, este amplasat pe un teren de un hectar, scrie Digi 24.

Casa de peste 900 de metri păstrați se află în Carmel Highlands, pe Coasta Centrală a Californiei. A fost construită în 1918, din piatră locală, îmbinându-se perfect cu stâncile pe care a fost ridicată. Are ieșiri la numeroase golfuri, iar accesul se face pe scări.

Conacul nu a fost niciodată listat public pentru vânzare, iar agenții locali afirmă că este cea mai scumpă proprietate vândută vreodată în zona Carmel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înainte de a fi cumpărată de către Brad Pitt, proprietatea era deținută de Searock, firma lui Joe Ritchie, un bancher din Chicago, care a murit la începutul acestui an. Ritchie a cumpărat conacul în 1999, cu 4,5 milioane de dolari.

Casa D.L James a fost proiectată de celebrul arhitect de la începutul secolului al XX-lea Charles Sumner Greene. Are acoperiș din țiglă în stil mediteranean, ferestre arcuite și vedere panoramică la Oceanul Pacific.

#actor american #Brad Pitt #California #conac #conac de lux

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.