Se întâmplă adesea să nu putem rezista în fața cartofilor prăjiți, chipsurilor și produselor de patiserie, însă știați că dincolo de aportul caloric ridicat, aceste alimente pot conține substanțe periculoase? Printre ele se numără acrilamida, o substanță chimică care se formează în produsele alimentare bogate în amidon, în timpul gătitului la temperaturi ridicate. Acrilamida, recunoscută drept cancerigenă în 1994, se conține, de asemenea, în cafea și în fumul de țigară, conform locals.md.

Acrilamida din alimente și măsurile de precauție

Acrilamida este o substanță care, inițial, nu se găsește în componența alimentelor, ci se formează în procesul de preparare a acestora. Principalul proces chimic responsabil de formarea ei este „Reacția Maillard” – o reacție chimică în urma căreia se obține aroma specifică a produselor alimentare coapte, acestea devenind „rumenite”.

Ca și alte substanțe, acrilamida poate fi toxică pentru oameni, în funcție de doza absorbită sau ingerată. Potrivit cercetărilor, principalele surse alimentare de acrilamidă sunt cartofii prăjiți, chipsurile, pâinea, prăjiturile, cerealele pentru micul dejun și cafeaua. Nivelurile de acrilamidă din alimente variază foarte mult în funcție de timpul, metoda și temperatura de gătire.

Cafeaua, și în special cafeaua neagră, este unul dintre alimentele care contribuie cel mai mult la expunerea la acrilamidă la adulți, în timp ce biscuiții dulci – la expunerea copiilor.

Potrivit studiilor, cafeaua instantanee are cu 100% mai multă acrilamidă decât cafeaua proaspăt prăjită, în timp ce înlocuitorii de cafea au cu 300% mai multă.

Cercetările au constatat că expunerea la acrilamidă crește riscul de apariție a mai multor tipuri de cancer. În organism, acrilamida este transformată într-un compus numit glicidamidă, care provoacă mutații și deteriorări ale ADN-ului. Totodată, studiile au arătat că nivelurile ridicate de expunere profesională la acrilamidă pot provoca leziuni neurologice.

Pentru a evita riscurile de îmbolnăvire, specialiștii recomandă:

Să nu se recurgă la supraîncălzirea uleiului în timpul gătitului;
Alimentele să nu fie prăjite sau coapte în exces;
Să fie redus sau evitat consumul de cafea și a părților puternic rumenite ale alimentelor.

Acrilamida din fumul de țigară și reducerea riscurilor

Fumul de țigară este o altă sursă semnificativă de expunere la acrilamidă. În timpul arderii țigărilor se formează mii de substanțe chimice, multe dintre ele fiind nocive. Acrilamida este una dintre aceste substanțe, recunoscută de către Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului ca fiind un carcinogen dovedit la animale și posibil carcinogen pentru oameni.

De altfel, expunerea totală la acrilamidă în populația de fumători este, în medie, mai mare cu peste 50% în comparație cu nefumătorii.

Totuși, potrivit studiilor, cantitatea de acrilamidă poate varia în funcție de tipul produselor din tutun. O cercetare din 2022 a evaluat conținutul de acrilamidă în țigările convenționale și în sistemele de încălzire a tutunului și expunerea rezultată în urma utilizării acestora.

Datele au scos la iveală faptul că nivelul de acrilamidă în țigările convenționale a variat de la 235 la 897 ng/țigară, în timp ce în produsele fără fum au fost raportate niveluri de până la 5 ori mai mici, în intervalul 99-187 ng/rezervă. Astfel, a fost constatat un risc cancerigen în cazul țigărilor convenționale. Cât despre produsele fără fum, utilizarea a 5-40 de rezerve/zi nu a fost asociată cu un potențial risc cancerigen.

Și într-un alt studiu, efectuat în 2015, cercetătorii au constat că în urma utilizării dispozitivelor fără fum, expunerea la acrilamidă este mai mică decât în cazul consumului de alimente tratate termic sau fumatul țigărilor.

Ce prevede legislația

Pentru a reduce riscurile legate de consumul alimentelor ce conțin această substanță, începând din 2007, Comisia Europeană a stabilit planuri de monitorizare a nivelurilor de acrilamidă din produsele alimentare.

În 2011, instituția a stabilit valori-limită pentru alimentele care s-au dovedit a contribui în mare măsură la formarea acrilamidei. În cazul în care aceste valori sunt depășite, producătorii trebuie să își analizeze procesul de producție, să determine momentul în care se formează acrilamida și să găsească o soluție pentru a scădea nivelurile.

În Republica Moldova, acrilamida este inclusă în categoria „contaminanților de proces”, care reprezintă un pericol chimic pentru siguranța alimentelor. Totodată, Regulamentul sanitar privind protecţiei lucrătorilor în cazul prezenței agenţilor chimici la locul de muncă prevede valori-limită de expunere la acrilamidă.

#cafea #fumat #tigara #tutun

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china