Din canalele oficiale de comunicare, autoritățile Republicii Moldova au recepționat informații precum că Rusia nu are planuri militare pentru Republica Moldova. Ministrul Apărării de la Chișinău, Anatolie Nosatîi, a făcut declarațiile într-un interviu acordat pentru Agora, precizând că fiecare dintre instituțiile statului trebuie să depună eforturi și să se pregătească de eventuale crize, inclusiv economice, umanitare și energetice.

Șeful Apărării a punctat că distanța față de linia frontului asigură stabilitate. Conform lui, deocamdată pericolul unei eventuale agresiuni militară față de țara noastră nu există.

„Cetățenii Republicii Moldova actualmente trebuie să fie în siguranță. Forțele rusești desfășoară acțiuni de luptă în sud-estul Ucrainei, o distanță care ne asigură stabilitate”, susține el.

Ministrul a comentat și declarațiile oficialilor ruși, care au criticat livrarea echipamentelor militare către Moldova, menționând că occidentalii au alte scopuri decât „asigurarea păcii și stabilității”. Nosatîi a punctat că afirmațiile Moscovei sunt contradictorii, însă conform lui orice mesaj are anumite scopuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Mesajele oficialilor ruși le aparțin și cred că au o argumentare de ce s-au expus astfel. Vedeți că ele sunt puțin contradictorii. Dar trebuie, încă odată, să accentuăm că nu vorbim despre înarmare, dar despre modernizarea Armatei, ceea ce a și fost confirmat de către Dmitri Peskov. Dezvoltarea capabilităților de apărare sunt bazate pe acoperirea suficientă a necesităților de echipamente și armamente, pentru îndeplinirea celor trei misiuni la care m-am referit”, a conchis el.

După invazia Rusiei în Ucraina, au apărut scenarii precum că Moscova vrea să controleze Marea Neagră și că ar intenționa să creeze coridor spre Transnistria. Atât Chișinăul, cât Kievul și Tiraspol punctau că pericolele sunt minime, însă oficialii din țara vecină declarau că sunt pregătiți să intervină în regiunea separatistă în cazul unei solicitări din partea guvernării noastre.

Autoritățile constituționale reiterau de fiecare dată că soluționarea conflictului transnistrean și reîntregirea țării se va face pe cale pașnică. Separatiștii, însă, menționau că își doresc independență și aderare la Rusia.

Fiind recent într-o vizită oficială la București, Maia Sandu dezvăluia că Republica Moldova se pregătește chiar și pentru cele mai pesimiste scenarii, fiind întrebată de jurnaliștii români despre eventuala escaladare a situației în stânga Nistrului. „În situația în care Rusia va încerca să atace Republica Moldova, evident că vom cere ajutor”, afirma ea.

#Anatolie Nosatii #invazie rusă #Moldova #razboi #războiul din Ucraina #Rusia #Transnistria

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.