Comisia Europeană a dat asigurări vineri că sancţiunile occidentale contra Rusiei nu vor împiedica trimiterea la Moscova a turbinei Siemens Energy, necesară pentru creşterea capacităţii gazoductului Nord Stream, care duce gaz rusesc în Germania şi care în prezent funcţionează la capacitate redusă, relatează agenţia EFE. „Este doar o scuză”, afirmă CE.

„Nu există nimic în sancţiuni care să interzică ajungerea în Rusia a turbinei Siemens. Orice altceva se va spune pe acest subiect este pur şi simplu incorect”, a spus purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, la o conferinţă de presă.

Reacţia Executivului comunitar vine după ce reprezentanţi ai gigantului rus Gazprom au declarat săptămâna aceasta că sancţiunile occidentale fac imposibilă ajungerea turbinei la staţia de comprimare Portovaya a gazoductului Nord Stream, care continuă să funcţioneze la numai 20% din capacitate.

„Este doar o scuză”, a adăugat purtătorul de cuvânt al CE, care a reamintit că Bruxelles-ul a acuzat în mod repetat Rusia de faptul că „face şantaj cu gazele”.

Comisia susţine că „sancţiunile nu afectează bunurile sau tehnologiile legate de industria sau transportul de gaze naturale în UE” şi că „Nord Stream nu este supus niciunei sancţiuni”, a precizat purtătorul de cuvânt pentru Concurenţă, Arianna Podesta.

Executivul comunitar îl completează astfel pe cancelarul german, Olaf Scholz, care a vizitat săptămâna aceasta fabrica Siemens Energy din Muhlheim (vestul Germaniei), unde se află turbina, şi a dat asigurări că aceasta „este pregătită pentru a fi transportată”.

Gazprom a suspendat complet furnizările de gaze timp de zece zile, în iulie, argumentând că erau necesare lucrări de mentenanţă şi că lipseşte o turbină.

Furnizările au fost reluate, însă la numai 20% din capacitatea gazoductului, iar Moscova insistă să argumenteze prin „probleme tehnic”, scrie EFE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #Nord Stream #Rusia #sanctiuni

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.