Deșeurile de echipamente electrice și electronice au efecte negative majore asupra mediului înconjurător și sănătății umane, dacă nu sunt gestionate într-o manieră adecvată. Când ajung la groapa comună de gunoi, duc la poluarea componentelor de mediu: sol, apă, aer

„Colectarea corectă şi responsabilă a DEEE-urilor înseamnă mai multă sănătate pentru fiecare dintre noi, un mediu mai curat şi o economie circulară continuă, grație energiei oferite prin reciclare”, a precizat pentru IPN Denis Macovschi, șeful Secției mecanisme economice de mediu din cadrul Agenției de Mediu.

Efectele substanțelor periculoase asupra oamenilor din deșeurilor electrice și electronice sunt diverse. Mercurul provoacă probleme neurologice, dezvoltare precară la nivelul fetușilor și copiilor mici, tremur, schimbări emoționale, insomnie, deces. Cromul generează iritație respiratorie, afecțiuni rinichi, iar cadmiu – afecțiuni la plămâni.

Republica Moldova nu are capacități de valorificare a acestor tipuri de deșeuri. Dar sunt sisteme colective care le colectează și asigură gestionarea acestora până la etapa exportului la întreprinderi autorizate din afara țării.

Directorul executiv al companiei de gestionare a deșeurilor MoldRec, Ruslan Nercaș, spune că deșeurile electrice și electronice acumulate la platforma companiei sunt sortate după categorii, împachetate, pregătite pentru export și transportate în România, la cea mai mare fabrică din sud-estul Europei, unde sunt supuse nemijlocit procesului de reciclare. Anul trecut compania a colectat peste 500 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice.

Toți agenți economici care comercializează produsele electrice și electronice trebuie să fie responsabili să creeze locuri de colectare a deșeurilor, de unde acestea sunt preluate și duse la reciclare.

„Deșeurile electrice și electronice devin periculoase atunci când sunt abandonate în mediu. Mai există echipamente cu termen expirat pe care fiecare cetățean le păstrează în gospodărie. Atitudinea față de aceste echipamente trebuie să fie responsabilă și acestea nu trebuie să fie aruncate împreună cu deșeurile municipale, la tomberon, sau abandonate”, a precizat șefa Direcției politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice la Ministerul Mediului, Svetlana Bolocan.

În municipiul Chișinău sunt în jur de 200 de puncte de colectare a echipamentelor electrice și electronice. Până la sfârșitul anului, vor mai fi instalate peste o mie de puncte de colectare. „Trebuie să înțelegem că nu este o practică bună de a investi milioane de lei ca să avem lângă fiecare bloc locativ punctele de colectare. Oamenii trebuie să fie conștiincioși și să caute punctele de colectare cele mai aproape de ei. Nu putem compara volumul de deșeuri de echipamentele electronice cu volumul de deșeuri menajere. E cazul ca oamenii să-și manifeste interesul, să caute unde sunt aceste puncte, dar pentru asta ei trebuie să fie informați, trebuie să cunoască pericolele (aruncării la groapa de gunoi), beneficiile (reciclării)”, a spus directorul companiei MoldRec.

„Agenția de Mediu este în continuă comunicare cu agenții economici ce au ca gen de activitate de comercializarea (inclusiv importul și plasarea pe piață) produselor supuse regimului de responsabilitate extinsă a producătorilor, astfel aducând la cunoștință cu privire la prevederile și obligațiile ce le au în conformitate cu actele normative ce reglementează responsabilitatea extinsă a producătorilor, inclusiv și pentru produsele de EEE”, a menționat Denis Macovschi.

Regia Autosalubritate, operatorul municipal de evacuare a deșeurilor solide din Chișinău, de asemenea a intensificat comunicarea pe aspectul de educare a cetățenilor referitor la gestionarea corectă a deșeurilor electrice și electronic.

„Vă rugăm mult și insistent să duceți deșeurile electronice, electrocasnice la operatorii care se ocupă de acest tip de deșeuri. Marele magazine de electrocasnice trebuie să aibă un depozit al lor temporar. Respectiv, orice cetățean care are deșeuri electronice, electrocasnice are dreptul să le ducă, iar retailer-ul are obligația să accepte deșeurile electronice, electrocasnice. Containerele care le are Autosalubritate sunt pentru deșeurile care pot fi catalogate reciclabile, dar nu deșeurile electronice, electrocasnice, nu deșeurile medicale, nu deșeurile industriale. Aceste tipuri de deșeuri nu trebuie nici într-un caz să fie înhumate”, a explicat Igor Gîrlea, director interimar Autosalubritate.

Rețeaua punctelor de colectare a sistemelor colective autorizate pentru gestionarea deșeurilor poate fi accesată pe site-urile Asociației Patronale Moldcontrol, Fundației Eco Save, Asociației Obștești Univers Ecologic.

De la intrarea în vigoare a Regulamentului privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului din 7 martie 2018, au fost autorizate cinci sisteme colective care au preluat obligația implementării responsabilității extinse a producătorilor și acționează în numele producătorilor cu privire la gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

#deseuri #mediu #sanatate

Un student român de doar 20 de ani a obținut un grant european de 60.000 de euro pentru un proiect care își propune să facă transportul public din Bălți mai predictibil. Șerban Pîrvulescu, originar din Oradea, student la Informatică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul companiei de software Zexsoft, va dezvolta în municipiu o platformă bazată pe inteligență artificială.

În prima etapă, compania va crea o platformă care va colecta datele transmise de autobuzele și troleibuzele din Bălți echipate cu GPS. Datele vor fi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a estima mai precis momentul în care un mijloc de transport ajunge în stație.

„Vom crea o platformă de date, unde vom colecta date de la vehiculele care au deja GPS și vom folosi un instrument AI pentru a prezice când ajunge vehiculul în stație”, a explicat Șerban Pîrvulescu pentru BIHOREANUL.

Sistemul va avea și o componentă destinată autorităților locale din Bălți. Acestea vor putea simula diferite situații și analiza cum influențează transportul public schimbările din trafic sau variațiile de temperatură.

O altă componentă îi vizează direct pe călători. Informațiile generate de platformă vor fi integrate într-o aplicație de transport deja utilizată în Bălți și ar urma să fie afișate și pe panourile electronice din stații.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2026, iar sistemul va fi testat pe unul dintre traseele de transport public din oraș. Scopul este ca pasagerii să primească informații mai precise despre sosirea autobuzelor și troleibuzelor, iar transportul public să poată fi gestionat mai eficient.

Proiectul Urban Way, dezvoltat de Zexsoft în Bălți, este finanțat prin RAPTOR 2026, un program al EIT Urban Mobility. Acesta pune în legătură orașele europene care au probleme concrete în domeniul transportului cu startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii care pot dezvolta și testa soluții tehnologice.

Zexsoft este singura companie din România selectată în cadrul ediției din 2026. În total, au fost alese 14 startup-uri și IMM-uri pentru proiecte în 14 orașe europene.

Pentru Șerban Pîrvulescu, proiectul din Bălți este și o ocazie de a testa tehnologia într-un alt sistem de transport. Compania sa lucrează deja la adaptarea Urban Way pentru Oradea și a colectat până acum aproximativ 10 milioane de puncte de date.

După finalizarea proiectului, autoritățile din Bălți vor putea decide dacă vor continua colaborarea cu Zexsoft și dacă soluția va fi extinsă în transportul public din municipiu.