Rata de bază se va reduce în funcție de cum vor evolua condițiile, de cum va fi rata inflației. Dacă trendul va fi unul sustenabil, Moldova urmează să treacă la relaxarea politicii monetare, a explicat guvernatorul BNM, Octavian Armașu la prezentarea Raportului asupra inflației.

„Când am majorat rata de politică monetară la începutul lunii august a fost o decizie semnificativă. Majorarea ratei de bază cu trei puncte procentuale și a ratei normelor rezervelor obligatorii, la fel, cu trei puncte procentuale în doi pași este semnificativă”, a punctat Aramașu.

Potrivit guvernatorului, citat de bani.md, este un pas pe care l-a luat BNM pentru a fi ultima majorare, astfel încât să se asigure că se temperează efectele secundare ale inflației, iar atunci când va fi momentul de relaxare nu vor mai exista careva procese inflaționiste care să încurce la diminuarea ratei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dacă am fi făcut un pas mai mic, de majorare a ratei de politică monetară, s-ar putea ca în două – trei luni să mai venim cu o nouă majorare, mai mică. Noi am luat decizia în august ca spre sfârșitul anului viitor să avem condiții de diminuare a ratei de politică monetară ”, a precizat Armașu.

În data de 4 august, BNM a majorat rata de bază cu trei puncte procentuale la 21,5%, pentru creditele overnight, la nivelul de 23,50 la sută anual și la depozitele overnight, la nivelul de 19,50 la sută anual.

Norma rezervelor obligatorii în lei, la fel, a fost majorată cu trei puncte procentuale, la 37% în prima etapă și la 40% în a doua etapă. Rezervele în valută liber convertibilă au fost crescute la 45% în două etape.

#abilitate economica #Banca Nationala #Bani.md #economie #Octavian Armasu #politica monetara

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.