Recolta de sfeclă de zahăr va fi la cel mai redus nivel din ultimii zece ani, se arată în prognoza Serviciului Hidrometeorologic.

„În rezultatul analizei condiţiilor agrometeorologice create şi urmare a condițiilor meteorologice prognozate pentru restul perioadei de vegetație a dezvoltării sfeclei de zahăr, Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează că roada medie pe țară, în anul 2022, va constitui 1,9-2,2 tone/ha (roada medie în ultimii 10 ani a constituit 3,4 tone/ha)”, se arată în mesajul Serviciului Hidrometeorologic.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, suprafața terenurilor cu sfeclă de zahăr este de 12 mii hectare cu 27% mai puțin în șase luni ale anului 2022 față de perioada similară a anului precedent.

La sfârșitul lunii iulie, producătorii de sfeclă de zahăr s-au adresat ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea că întâmpină dificultăți în relațiile comerciale. Producătorii de sfeclă de zahăr solicită un preț mai mare de achiziție decât cel oferit de companiile procesatoare. Motivul invocat de producătorii de sfeclă de zahăr este evoluția prețurilor la semințe, îngrășăminte, la inputuri agricole și la serviciile utilizate în lucrările de pregătire a solului. La rândul lor, exponenții din sfera industriei de procesare a sfeclei de zahăr susțin că, din cauza majorării prețului la gazele naturale, profitabilitatea este infimă. Totodată, procesatorii au menționat că, se confruntă cu deficiențe în aprovizionarea cu gaze și sunt nevoiți să utilizeze cărbunele ca sursă de energie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNS #recolta de sfecla #sfecla

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.