Premierul kosovar Albin Kurti avertizează că există riscul unui nou război în Balcani şi că Vladimir Putin îşi doreşte acest lucru.

Nordul Kosovo a devenit o zonă fierbinte. În timp ce autorităţile de la Priştina insistă ca minoritatea sârbă din ţară să-şi înmatriculeze maşinile cu numere kosovare, Belgradul se opune măsurii. De altfel, Serbia refuză să recunoască independenţa Kosovo şi o consideră în continuare o veche provincie a sa. Tensiunile s-au mai calmat între timp, scrie adevărul.ro.

Sub presiunea Statelor Unite şi a Uniunii Europene, autorităţile kosovare au decis să amâne pentru o lună aplicarea noii măsuri, iar minoritatea sârbă a renunţat la blocajele din trafic. Însă situaţia poate degenera din nou la 1 septembrie.

„Nu ar trebui să excludem că aceste politici agresive ale Belgradului s-ar putea transforma într-o ofensivă împotriva Kosovo în vreun fel sau altul. Suntem vigilenţi, dar nu ne e teamă”, a declarat Kurti într-un interviu acordat pentru Reuters.

„Eu nu spun că ne vor ataca săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare, dar ar fi iresponsabil să exclud posibilitatea creşterii tensiunilor şi a unui nou conflict”, a insistat premierul kosovar.

Kosovo şi-a proclamat independenţa în 2008, la aproape zece ani de la un război sângeros cu Serbia. Din populaţia sa de 1,8 milioane de locuitori, minoritatea sârbă reprezintă 5%. Serbia, la rândul ei, susţine că nu inflamează tensiunile din nordul Kosovo şi acuză Priştina că încalcă drepturile sârbilor de acolo. În chestiunea Kosovo, Serbia este sprijinită de Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O susţinere criticată de Albin Kurti. „Preşedintele despotic Putin este un om al războiului şi este interesat să propage războiul, deoarece vrea să-l normalizeze”, a declarat premierul kosovar, făcând aluzie la faptul că Rusia ar căuta încă un conflict armat pe lângă cel din Ucraina. Însă el le-a transmis lui Vladimir Putin şi preşedintelui sârb Aleksandar Vucici că situaţia s-a schimbat mult în ultimul sfert de secol. „Avem instituţii şi organe de securitate şi apărare.

Kosovo este un stat acum, nu mai suntem în 1998. Suntem în 2022 şi mult mai pregătiţi să ne apărăm suveranitatea, integritatatea teritorială, democraţia, statul de drept, Constituţia şi progresele noastre”, a declarat Kurti. Dacă Priştina a condamnat războiul dus de Putin împotriva Ucrainei, Belgradul s-a abţinut să facă acest lucru şi nu a dat curs sancţiunilor deşi intenţionează să adere la UE.

O întâlnire între Kurti şi Vucici este prevăzută pe 18 august, la Bruxelles.

#de razboi #Kosova

România este principalul susținător al integrării europene a Republicii Moldova, atât prin expertiză tehnică, cât și prin promovarea intereselor Chișinăului la nivelul instituțiilor europene. Declarația a fost făcută de premierul Vasile Tofan într-un interviu pentru Euronews România, în care a vorbit despre stadiul negocierilor de aderare și obiectivul autorităților de a deschide toate cele șase clustere de negocieri până la sfârșitul acestui an.

Șeful Guvernului a mulțumit autorităților de la București pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Potrivit acestuia, experiența României, care este membră a Uniunii Europene de aproape două decenii, reprezintă un avantaj important pentru Chișinău în pregătirea reformelor și armonizarea legislației cu standardele europene.

„România este principalul campion al integrării noastre europene. Dincolo de tehnocrația acestei integrări există și o realitate politică și avem nevoie de o voce puternică la masa de negocieri, care să promoveze interesele Republicii Moldova, așa cum face România”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a precizat că sprijinul Bucureștiului se manifestă atât prin furnizarea de experți, cât și prin susținerea intereselor Republicii Moldova în cadrul instituțiilor europene. Expertiza tehnică oferită de România vizează mai multe domenii, inclusiv agricultura, mediul, comerțul și ajutorul de stat.

Potrivit lui Tofan, România este țara care pune la dispoziția Republicii Moldova cei mai mulți experți pentru procesul de aderare, contribuind la pregătirea celor 33 de capitole de negociere.

Chișinăul vrea deschiderea tuturor clusterelor până la sfârșitul anului

În ceea ce privește negocierile de aderare, premierul a declarat că Republica Moldova are deschise patru dintre cele șase clustere și își propune să le deschidă și pe ultimele două până la sfârșitul anului 2026.

Tofan a subliniat că, după deschiderea tuturor clusterelor, progresul fiecărei țări candidate trebuie evaluat în funcție de propriile merite și de reformele realizate.

Întrebat dacă Republica Moldova va solicita decuplarea parcursului său european de cel al Ucrainei, premierul a evitat să prezinte această opțiune drept o prioritate. El a exprimat, în schimb, recunoștință față de Ucraina pentru rezistența în fața agresiunii rusești.

„Noi credem că fiecare țară trebuie să avanseze în bază de merit. Suntem foarte recunoscători Ucrainei pentru sacrificiul de a apăra inclusiv Republica Moldova, dar și întreaga Europă de amenințarea rusească”, a afirmat premierul.

Vasile Tofan a adăugat că Republica Moldova își dorește să avanseze în procesul de aderare împreună cu Ucraina, urmând ca progresul fiecărui stat să fie evaluat în funcție de rezultatele obținute și de îndeplinirea criteriilor europene.