Un proces de amploare, deschis împotriva a 32 de țări europene, se va judeca începând din toamnă la Curtea Europeană pentru Drepturilor Omului (CEDO).

România și alte 31 de state din Europa au fost date în judecată de o familie din Portugalia din cauză că nu au luat măsurile adecvate pentru a preveni efectele schimbărilor climatice, relatează The Guardian. Claudia Agostinho, care a deschis acest proces alături de frații și verișorii ei – 6 persoane, în total – spune că mergea la plaja Pedrogao, la Oceanul Atlantic, când era mică. În 2017, incendiile au devastat zona; au murit atunci 66 de persoane și au fost rănite alte 250. O suprafață de 20.000 de hectare de pădure a fost distrusă. Acum, plaja Pedrogao este imaginea vie a distrugerilor provocate de încălzirea globală. Iată imagini cu regiunea Pedrogao, afectată de incendiile din 2017.

În vârstă de 23 de ani și de profesie asistentă medicală, Agostinho spune că a intentat procesul pentru a arăta impactul încălzirii globale și eșecul țărilor de a reduce emisii de gaze cu efect de seră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Faptul că CEDO a acceptat acest caz este o evoluție semnificativă, care arată că ia în serios schimbările climatice în raport cu drepturile omului”, a declarat Gearóid Ó Cuinn, de la organizația Global Legal Action Network, care sprijină cazul portughezilor.

10 avocați din Marea Britanie îi reprezintă la CEDO pe Claudia Agostinho și rudele ei împotriva celor 32 de state europene chemate în judecată, și anume: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Grecia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Croatia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Marea Britanie și Turcia.

Plângerea lor va ajunge în toamnă în fața unui complet de 17 judecători de la CEDO.

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.