Un proces de amploare, deschis împotriva a 32 de țări europene, se va judeca începând din toamnă la Curtea Europeană pentru Drepturilor Omului (CEDO).

România și alte 31 de state din Europa au fost date în judecată de o familie din Portugalia din cauză că nu au luat măsurile adecvate pentru a preveni efectele schimbărilor climatice, relatează The Guardian. Claudia Agostinho, care a deschis acest proces alături de frații și verișorii ei – 6 persoane, în total – spune că mergea la plaja Pedrogao, la Oceanul Atlantic, când era mică. În 2017, incendiile au devastat zona; au murit atunci 66 de persoane și au fost rănite alte 250. O suprafață de 20.000 de hectare de pădure a fost distrusă. Acum, plaja Pedrogao este imaginea vie a distrugerilor provocate de încălzirea globală. Iată imagini cu regiunea Pedrogao, afectată de incendiile din 2017.

În vârstă de 23 de ani și de profesie asistentă medicală, Agostinho spune că a intentat procesul pentru a arăta impactul încălzirii globale și eșecul țărilor de a reduce emisii de gaze cu efect de seră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Faptul că CEDO a acceptat acest caz este o evoluție semnificativă, care arată că ia în serios schimbările climatice în raport cu drepturile omului”, a declarat Gearóid Ó Cuinn, de la organizația Global Legal Action Network, care sprijină cazul portughezilor.

10 avocați din Marea Britanie îi reprezintă la CEDO pe Claudia Agostinho și rudele ei împotriva celor 32 de state europene chemate în judecată, și anume: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Grecia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Croatia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Marea Britanie și Turcia.

Plângerea lor va ajunge în toamnă în fața unui complet de 17 judecători de la CEDO.

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.